- diluarea laptelui; - smantanirea partiala sau adaugarea de lapte smantanit; - adaugarea de lapte praf reconstituit; - adaugarea de lapte provenit de la alte animale; - adaugarea de substante chimice pentru neutralizare si conservare (antiseptice, antibiotice); - adaugarea de ingrasaminte chimice. 1. DETERMINAREA SMANTANII PARTIALE SAU A ADAUGARII DE LAPTE SMANTANIT Problema falsificarii in acest caz se pune sub doua aspecte: - de falsificare a laptelui de consum in reteaua comerciala prin extragerea unei cantitati de grasime; - de falsificare a laptelui chiar in fabrica prelucratoare, care poate livra lapte de consum cu nivel de grasime sub valoarea declarata. In ambele cazuri , falsificarea se depisteaza usor prin simpla determinare a grasimii in laptele suspect. In cazul falsificarii laptelui integral, depistarea este mai dificila, deoarece exista variatii semnificative de grasime in lapte in functie de diversi factori. In orice caz, prin extragerea grasimii sau prin adaugarea de lapte zmantanit se produce o micsorare a continutului total de substanta uscata negrasa, indicele de refractie al zerului si punctul crioscopic nu sufera nicio modificare. Pentru laptele integral provenit de la o sursa sigura, falsificarea se poate stabili pe baza relatiei lui Fleischman: Gg - Gs %Smantanire = ? 100, Gg in care: Gg = procentul de grasime din proba de grajd; Gs = procentul de grasime din proba suspecta. Fleischman a dat relatii pentru calculul concomitent al procesului de smantanire si al adaosului de apa: Ggs.u.n2 - Gss.u.n1 %Smantanire = ? 100; Ggs.u.n2 s.u.n1As - s.u.n2Ag %Dil = , s.u.n1As in care: Gg = procentul de grasime din proba de grajd; Gs = procentul de grasime din proba suspecta; s.u.n1 = substanta uscata negrasa din proba de grajd; s.u.n2 = substanta uscata negrasa din proba suspecta; Ag = procentul de apa din proba de grajd; As = procentul de apa din proba suspecta. 2. FALSIFICAREA PRIN SUBSTITUIREA GRASIMII LAPTELUI CU GRASIMI STRAINE (NELECTATE) Intrucat decelarea fraudei de sustragere a grasimii laptelui este facila, se recurge la mijloace de mascare prin adaosul in lapte, in cantitati echivalente cu cea axtrasa, de grasimi de calitate inferioara de origine nelactata cum sunt: untura de porc, seul topit de bovine, uleiuri vegetale ca atare sau hidrogenate (margarina), sau mai rar, uleiuri parafinice sau minerale. Decelarea se face in primul rand prin analiza senzoriala, intrucat chiar daca se adauga emulgatori, dupa un anumit timp grasimea adaugata se separa sub diferite forme, iar mirosul si gustul sufera modificari corespunzatoare grasimii folosite. Certitudinea falsificarii se confirma prin determinarea valorilor principalilor indici fizico-chimici ai grasimii laptelui suspectat. Astfel valoarea indicelui de saponificare a grasimilor nelactate de origine animala si a uleiurilor vegetale este sub 200, fata de valoarea minimala de 218 a grasimii laptelui. In cazul uleiurilor minerale aceasta diferentiere este mult mai neta, intrucat neavand compusi saponificabili, indicele de saponificare este zero atunci cand substituirea este totala sau are valori foarte mici cand frauda este partiala. Deoarece grasimea lactata este singura grasime care contine acizi grasi saturati inferiori, falsificarea prin substituirea partiala se va reflecta si in valoarea indicilor Reichert-Meissl si mai ales a indicelui Polenske. Cand substituirea cu grasimi straine este partiala, acesti indici vor avea marimi sub valorile minimale ale grasimii laptelui de vaca, adica sub 21, respectiv 1,5, si se vor apropia de zero in cazul substituirii totale. Tot in categoria falsificarilor prin substituirea grasimii laptelui cu grasimi straine se incadreaza si adaosul de de inlavit. Aceste este un inlocuitor al laptelui natural, folosit la hranirea viteilor. Initial se produce din lapte degresat la care se adauga diverse grasimi animale (untura de porc si seu) sau/si vegetale, emulgatori, vitamine, substante antioxidante s.a. Intrucat se prezinta sub forma uscata, de praf, atat pentru alimentatia viteilor cat si in cazul falsificarilor se reconstituie cu apa. Decelarea se realizeaza prion examen organoleptic, produsul falsificat avand o culoare mai inchisa (galben intens), determinata de prezenta lecitinei, in timp se observa depunerea unui sediment de culoare maroniu deschis, la suprafata are loc separarea grasimii adaugate, iar gustul si mirosul sufera modificari corespunzatoare grasimii folosite.
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).