CUPRINS 2 CAPITOLUL I 4 NOTIUNI GENERALE PRIVIND FURAJELE ( NUTRETURILE ) 4 I.1. Generalitati 4 I.2. Clasificarea nutreturilor 4 I.2.1. Suculente 5 I.2.1.1. Nutreturi verzi 5 I.2.1.2. Nutreturi insilozate 5 I.2.1.3. Semisiloz 5 I.2.1.4. Radacinoase 5 I.2.1.5. Tuberculi 6 I.2.2. Fibroase 6 I.2.2.1. Fanuri 6 I.2.2.2. Faina si granule din plante verzi deshidratate 6 I.2.3. Grosiere 6 I.2.3.1. Paie de cereale 6 I.2.3.2. Cocenii de porumb 7 I.2.3.3. Ciucalaii de porumb 7 I.2.3.4. Vrejurile leguminoase 7 I.2.3.5. Pleava cerealelor 7 I.2.4. Concentrate 7 I.2.4.1. Concentrate cultivate 7 I.2.4.2. Concentrate industriale 7 I.2.4.3. Fainuri proteice de origine vegetala 8 I.2.4.4. Fainuri proteice de origine animala 8 I.2.5. Energetice 8 I.2.5.1. Grasimi vegetale de uz furajer 8 I.2.5.2. Grasimi animale de uz furajer 8 I.2.5.3. Zahar furajer 9 I.2.6. Substante minerale 9 I.2.6.1. Macroelemente furajere 9 I.2.6.2. Microelemente furajere 9 I.2.7. Aditivi furajeri 9 I.2.7.1. Vitaminele 9 I.2.7.2. Aminoacizii 9 I.2.7.3. Colorantii 10 I.2.8. Preparate furajere 10 I.2.8.1. Nutreturi combinate 10 I.2.8.2. Premixuri 11 CAPITOLUL II 11 VITAMINA E 11 II.1. Distributie 11 II.2. Structura 11 II.3. Rol biochimic 11 II.4. Proprietati 11 II.5. Carenta de vitamina E 12 CAPITOLUL III 13 CROMATOGRAFIE LICHIDA DE INALTA PERFORMANTA CU FAZA INVERSA (HPLC) 13 III.1. Factorii care influenteaza separarea in cromatografia de lichide 13 CAPITOLUL IV 15 DETERMINAREA VITAMINEI E ( TOCOFEROLUL ) DIN FURAJE PRIN METODA CROMATOGRAFICA 15 IV.1. Scop si domeniu 15 IV.2. Principiu 15 IV.3. Reactivi 15 IV.4. Aparatura 15 IV.5. Modul de lucru 16 IV.5.1. Pregatirea probei 16 IV.5.2. Saponificare 16 IV.5.3. Extractie 16 IV.5.3.1. Extractie folosind un tub de separare 17 IV.5.3.2. Extractie folosind un aparat de extractie 17 IV.5.4. Prepararea solutiei proba pentru HPLC 17 IV.5.5. Determinare prin HPLC 17 IV.5.6. Calibrare 17 IV.5.6.1. DL acetata de tocoferol standard 17 IV. 5.6.2. DL-alfa-tocoferol standard 18 IV.6. Calcularea rezultatelor 18 CAPITOLUL V 19 CONCLUZII 19 BIBLIOGRAFIE 20
CAPITOLUL I NOTIUNI GENERALE PRIVIND FURAJELE ( NUTRETURILE ) I.1. Generalitati Sunt considerate nutreturi produsele si subprodusele organice si anorganice care prin procesul de ingestie sunt folosite ca surse de hrana de catre organismul animal , fara sa dauneze asupra sanatatii si productiei acestuia Nutreturile utilizate in alimentatia animalelor alcatuiesc baza furajera si sunt clasificate dupa origine sau principalele lor insusiri : I.2. Clasificarea nutreturilor Nr.crt. Grupa nutreturilor Denumirea nutreturilor din grupa 1. Suculente a. nutreturi verzi b. nutreturi insilozate c. semisiloz d. radacinoase e. tuberculi 2. Fibroase a. fanuri b. faina si granule din plante verzi deshidratate c. faina din nutreturi fibroase 3. Grosiere a. paie de cereale b. coceni de porumb c. ciucalai d. vrejuri e. plevuri 4. Concentrate a. concentrate cultivate b. concentrate industriale c. fainuri proteice de origine vegetala d. fainuri proteice de origine animala 5. Energetice a. grasimi vegetale de uz furajer b. grasimi animale de uz furajer c. zahar furajer d. glucoza e. amidon 6. Substante minerale a. macroelemente b. microelemente 7. Aditivi furajeri a. vitamine b. aminoacizi c. coloranti 8. Preparate furajere a. nutreturi combinate b. premixuri I.2.1. Suculente I.2.1.1. Nutreturi verzi http://www.all.biz/ro/furaje-verzi Nutretul verde provine din pajistile naturale sau cultivate destinate consumului directe de catre animale sau plante furajere destinate consumului proaspat din recoltatre mecanica Nutretul verde reprezinta hrana de baza a animalelor in timpul verii , contine substante nutritive cu valoare biologica ridicata si este usor digestibil I.2.1.2. Nutreturi insilozate http://www.graiulsalajului.ro Insilozarea este un procedeu de conservare a plantelor verzi , in scopul asigurarii unei hrane bogate in substante nutritive si vitamine , suculenta si dietetica , la un cost redus I.2.1.3. Semisiloz Sub denumirea de semisiloz se intelege murarea plantelor furajere cand umiditatea lor este cuprinsa intre 40-50 % Metoda are avantajul obtinerii unui nutret mai bogat in substante nutritive , care se poate utiliza si in perioada avansata de gestatie la rumegatoare I.2.1.4. Radacinoase www.seminteplante.ro Sfecla furajera este apreciata datorita digestibilitatii ridicate 85 % la rumegatoare , 92% la cabaline , 87 % la suine si 89 % la pasari Gulia furajera se foloseste in hrana vacilor de lapte si in hrana bovinelor de ingrasat. Morcovul furajer este consumat cu placere de animalele tinere si este usor digestibil. I.2.1.5. Tuberculi www.agropataki.ro Se folosesc in hrana dupa fierbere si amestecat cu nutret concentrat la porci , vaci cu lapte , gaste si rate I.2.2. Fibroase I.2.2.1. Fanuri www.amfostacolo.ro Fanul se obtine prin uscarea naturala sau artificiala a plantelor verzi , inainte de a ajunge la maturitate fiziologica , prin reducerea umiditatii de la 80 % la 13-14 % Se foloseste in hrana ovinelor , bovinelor , cabalinelor I.2.2.2. Faina si granule din plante verzi deshidratate Deshidratarea se face la circa 800 o C , pentru inlaturarea rapida a apei din plante , folosind instalatii cu mare capacitate de incalzire Pentru a produce fainuri de fan se foloseste lucerna sau trifoiul verde , plante bogate in proteine , provitamine si saruri minerale I.2.3. Grosiere I.2.3.1. Paie de cereale www.agricultureguide.org Paiele sunt produse secundare ale cerealelor de toamna sau primavara ( grau , orz , secara , orez ) Ele au un continut ridicat de celuloza , deaceea sunt valorificate mai bine de rumegatoare , care digera 50 % din substanta uscata , iar cabalinele numai 30 % .
Carmen Hura - " Ghid de laborator . metode de analiza pentru produse alimentare " , Editura Cermi , Iasi , 2006 . Marcu N. , Mierluta D. , - "Zootehie generala si alimentatie " , Editura Digital Data , Cluj - Napoca , 2006 . Tamas V. , Serban M. , Cotrut Maria - " Biochimie medicala veterinara " , Editura Didactica si Pedagogica , Bucuresti , 1981 . Popescu N., Popa G., Stanescu V., - " Determinari fizico - chimice de laborator pentru produsele alimentare de origine animala ", Editura Ceres , Bucuresti , 1986 . Rotaru O. si M. Mihaiu - " Igiena veterinara a produselor alimentare - Patologie prin alimente ", Editura Todesco, Cluj - Napoca , 2002 . http://www.scribd.com/doc/48633070/cunoasterea-nutreturilor
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).
