Determinarea Aflatoxinei HPLC

Aflatoxinele alcătuiesc o familie de toxine fungice produse în special de două specii de Aspergillus care sunt abundente în zone călduroase şi cu climat umed:

Aspergillus flavus - este prezentă pretutindeni, produce aflatoxine B.

Parasiticus -produce ambele aflatoxine B şi G, are o distribuţie mai limitată.

Majoritatea culturilor în care se se produc aflatoxine sunt cele de cafea, arahide, porumb, alune, condimente şi seminţele de bumbac, culturi în care Aspergillus flavus se poate asocia uşor . Aceasta nu poate fi distrusa prin fierbere sau prin metabolism.

Nivelul maxim admis de aflatoxine in unele produse cerealiere este:

- Cereale, produse cerealiere B1 – 2 μg/kg;

B1+B2+G1+G2 – 4 μg/kg

- Porumb după tratamente fizice B1 – 5 μg/kg;

B1+B2+G1+G2 – 10 μg/kg

- Cereale procesate pentru copii B1 – 0,1 μg/kg

Temperaturile ridicate favorizeaza dezvoltarea aspergiliilor toxigene in timpul infloritului / polenizarii / dezvoltarii bobului de porumb iar seceta (stress hidric) induce biosinteza aflatoxinelor in fungii infectanti.

Pentru a determina prezenta aflatoxinelor, trebuie acordata o importanta deosebita si obtinerii unei probe reprezentative (in primul rand datorita distributiei inegale a acestora in materialul de analizat), pregatirii probelor si in final analizei in sine. Proba trebuie supusa unei extractii a toxinei si apoi purificata pentru a indeparta excesul de eluent si substantele straine.

Extractul purificat se supune apoi analizei pentru a determina tipul si cantitatea de aflatoxina prezenta in materialul de analizat.

Exista mai multe metode de determinare a aflatoxinelor, dintre care amintim:

coloanele de imunoafinitate

Kobra cell-celula electrochimica asezata intre coloana cromatografica si detector

Testele Elisa-teste imunoenzimatice competitive pentru analizarea matricilor alimentare in vederea monitorizarii continutului de aflatoxine