Contaminări ale produselor alimentare

Produsele alimentare, in general, se pot contamina cu urmatoarele grupe de substante:

Pesticidele organoclorurate

Se încadreză în grupul substanţelor cu toxicitate moderată, ordinea crescândă a toxicităţii acute fiind: hexaclorciclohexan ( HCH), Clordan, DDT, Lindan, Toxafen, Heptaclor, Dieldrin, Aldrin.

Ţinând seama de acţiunea cumulativă, este necesar ca aprecierea toxicităţii lor se face pe baza evaluării complexe a relaţiei dintre doză şi durata de administrare.

La om, absorbţia insecticidelor organoclorurate la nivelul aparatului digestiv este redusă, cea mai mare parte din doza administrată oral este eliminată fără nici o modificare, cu materiile fecale.

În ceea ce priveşte interferenţa metabolică a organocloruratelor HCH şi DDT, afectează absorbţia carotenului şi a vitaminei A. Capacitatea de depozitare a DDT în ţesuturile grase exercită un efect de protecţie a organismului uman. Există pericolul ca la un moment dat acesta să fie mobilizat din depozit şi intrând în circulaţie să provoace starea toxică. Orientarea generală este de a reduce utilizarea organocloruratelor în agricultură, şi în special al DDT-ului. Cercetările toxicologice au demonstrat că reziduurile de pesticide organoclorurate afectează funcţia hepatică, sistemul nervos central, glandele suprarenale, reactivitatea imunologică, metabolismul vitaminelor, influenţează activitatea întregului organism.

Pesticidele organofosforice

Au perspective largi de utilizare in protectia plantelor datorita eficacitatii lor ridicate, date de efectul sistemic si de contact, de remanenta redusa, ca urmare a hidrolizei rapide; atat in mediul exterior cat si in produsele alimentare, neavand proprietati de cumulare specifice organocloruratelor.

Insecticidele organofosforice, au o toxicitate pronuntata; manipularea si administrarea lor pot provoca intoxicatii grave. Insecticidele organofosforice pot patrunde in organism pe toate caile: respiratorie, digestiva , cutanata.

Toxicitatea cronica prin cumulare, nu prezinta pericol din partea organofosforicelor. Organofosforicele au un efect puternic inhibant asupra sistemelor enzimatice, iar efectele lor se pot grupa in 3 categorii:

- simptome muscarinice: cu hipersecretii bronsice, salivare, dureri abdominale, inapetenta, dispnee, bradicardie

- simptome nicotinice: contractia musculaturii fetei, limbii, al organismului

- simptome ale sistemului nervos central: excitatii, depresiune corticala.

Prezenta organofosforicelor in produsele alimentare, releva o administrare incorecta a acestora si nerespectarea intervalului de pauze, majoritatea descompunandu-se in 10 zile, pana la 5-6 saptamani de la tratament.

Carbamatii si ditiocarbamatii

Sunt substante folosite ca agenti fungicizi, au o actiune insecticida, nematocida, regulator de crestere.

Majoritatea pesticidelor din aceasta grupa au o toxicitate mica sau medie, si au proprietati cumulative reduse.

Intoxicatiile cu pesticide din acesta grupa duc la schimbarea compozitiei morfologice a sangelui si la inhibarea activitatii colinesterazei din sange.

Simptomele in cazul intoxicarii cu carbamati sunt traduse prin fibrilatii musculare, iar in cazuri grave, prin dereglarea respiratiei, al coordonarii miscarilor si functiilor vezicii urinare si al intestinelor.

Contaminarea produselor alimentare cu pesticide

Cai de contaminare- un rol important il detin: atmosfera, hidrosfera si solul.

Trebuie luate in considerare evaporarea si volatilizarea pesticidelor la suprafata solului si al plantelor, procese ce au loc cu viteze diferite; in functie de proprietatile substantelor, de temperatura si umiditate.

Avand in vedere persistenta acestor tipuri de substante si pericolul cumularii lor, organocloruratele ridica probleme complexe privind igiena alimentelor.

O parte din pesticidele ajunse in sol sunt biodegradate, antrenate de apele subterane sau adsorbite de sistemul radicular al plantelor.

Fractiunea ce cade pe sol poate fi vaporizara, cel mai adesea este solubilizata de apele din precipitatii si antrenata fie pe suprafata, fie in profunzimea solului, afectand flora microbiana din sol. Cantitatea de pesticide antrenata pe sol poate ramane activa o durata mare, timpul necesar pentru disparitia unei jumatati din cantitatea de produs in sol este urmatoarea: la Clartion -30 zile; Diazinon – 7zile pana la 5 luni; Aldrin – 1-4 ani; DDT- 2 pana la 10 ani.

Durata mentinerii active a unui pesticid este conditionata de o serie de factori de degradare, determinate de prezenta sau absenta microorganiasmelor si de caracteristicile fizico-chimice ale mediului.