Contaminarea cu Metale Grele - Plumb, Cadmiu și Mercur

Extras din referat Cum descarc?

Din punct de vedere chimic, in categoria metalelor grele intra aproape 40 de metale avand densitatea mai mare de 5. In termeni mai comuni, in categoria metalelor grele sunt cuprinse metalele cele mai toxice. Toxicitatea metalelor grele este rezultatul legarii lor de sistemele enzimatice importante din celula animala sau de anumite componente ale membranelor celulare.
Calitatea si cantitatea de proteine din dieta influenteaza toxicitatea metalelor grele.
Rinichii reprezinta organele in care se acumuleaza cele mai multe dintre metalele grele. In aceasta directie arseniul, mercurul,plumbul, cadmiul cauzzeaza nceroza tubilor renal, oliguria si incetarea functiei renale, in caz de toxicitate acuta. 
Exceptand bolile profesionale datorita unor metale grele ( plumb-saturnismul, intoxicatia cu plumb- tetraetil, intoxicatia cu mercur, etc), omul se poate contamina cu metale grele si in conditii neprofesionale, prin ingerarea de apa si alimente contaminate sau poluate cu metale grele, si prin intermediul aerului poluat cu metale grele.
In cazul produselor alimentare de origine vegetala, contaminarea se realizeaza din sol sau din atmosfera. In general, plantele absorb din sol in cantitati minime arsen, beriliu,nichel, zinc si mercur.
Hranirea animalelor cu furaje incriminate cu metale grele conduce la acumularea acestora in carnea si organele animalelor care pot fi consumate e om. 
Unele metale sau compusi metalici au un potential toxic si daca concetratia lor in alimente depaseste anumite limite, pot aparea efecte nefavorabile acute sau cronice la consumatori. De cele mai multe ori intoxicatiile se produc prin patrunderea si cumularea in organism a noxei.
Contaminarea cu Plumb.
Contaminarea omului cu plumb se produce pe cale alimentara, precum si prin alte surse ce treuie luate in considerare. Atmosfera ne furnizeaza cantitati variabile de plumb, in functie de gradul de urbanizare si dezvoltare industriala a regiunii. Apa de baut la randul ei poate sa contina nivele mai mici sau mai mari, in functie de modul de aprovizionare a populatiei cu apa.
Din punct de vedere al originii, plumbul este prezent in primul rand in sol. In solurile necultivate concetratia este de 8-20 mg/kg iar in solurile cultivate concetratia ajunge pana la 
300 mg/kg.
Plumbul este prezent in apa marilor la valori extrem de mici :0,003-0,20 mg/l, iar in apele naturale concentratia poate creste cand in apa este prezent azotatul si sarurile sale de amoniu sau dioxidul de carboncare are capacitatea de a-l dizolva. O sursa de contaminare o constituie circulatia apei prin conducte de plumb. In acest caz, daca apa este usor acida, plumbul este dizolvat,iar nivelul atinge 25 mg/l. Apele dure depun pe suprafata conductei un strat de saruri de calciu care suprima riscul dizolvarii.
Molustele, crustaceele si pestii au capacitatea de a acumula in organismul lor plumb. A fost semnalat faptul ca in tesutul muscular al pestilor dintr-un lac din apropierea unei mine de plumb a fost de 1,4 mg/kg si poate ajunge pana la 10 mg/Kg.
Plumbul este in principal transportat de catre globulele rosii, la suprafata carora se fixeaza si astfel se repartizeaza in tot organismul, unde apoi se acumuleaza in toate tesuturile si organele.
Tesutul osos retine cea mai mare cantitate sub forma mai intai coloidala si apoi cristalina.
Intoxicatii cu plumb semnalate mai putin in literatura de specialitate, dar practic frecvente, sunt cele provocate prin consum de bauturi pastrate in vase de ceramica vernisate cu lacuri care contin plumb, sau prin consum de bauturi alcoolice distilate fraudulos cu ajutorul radiatoarelor de automobil.
Insecticide care contin plumb: in pomicultura se mai utiliyeaya sporadic arseniatul de plumb. Fiind insolubil in apaa, el are o remanenta mare.

Fisiere in arhiva (1):

 Contaminarea cu Metale Grele - Plumb, Cadmiu si Mercur.doc