Conservarea Cerealelor prin Uscare

1.INTRODUCERE

Conservarea cerealelor constă într-un ansamblu de măsuri tehnice care se aplică pentru dirijarea proceselor fizice si biochimice din masa de boabe, in scopul păstrării în bune condiţii a acestora.

Conservarea cerealelor are ca obiectiv principal menţinerea integrităţii cantitative şi a însuşirilor calitative ale acestora, cu consum optim de energie.

Există mai multe metode de conservare a produselor agricole boabe, care se bazează pe reducerea la maxim a proceselor fiziologice din masa de seminţe prin dirijarea umidităţii şi temperaturii în masa de seminţe. Pentru dirijarea acestor factori se cunosc următoarele metode de conservare a produselor agricole:

- păstrarea in stare uscată;

- păstrarea la temperaturi scăzute;

- păstrarea prin aerare activă;

- autoconservarea;

- păstrarea prin tratare cu substanţe chimice;

- păstrarea prin iradiere.

2.USCAREA.GENERALITĂŢI

Uscarea cea mai utilizată metodă şi are cea mai mare aplicabilitate pentru toate produsele agricole boabe în lume şi în ţara noastră.

Uscarea produselor agricole reprezintă una dintre cele mai importante lucrări postrecoltare. Seminţele de cereale supuse procesului de uscare pot să îşi păstreze calitatea şi să fie păstrate fără să se degradeze.În urma procesului de uscare în instalaţii, boabele de cereale destinate consumului, pentru alimentaţie şi pentru hrana animalelor, devin apte să fie depozitate şi să se comporte adecvat la prelucrare şi manipulare.

Uscarea este operaţia prin care are loc reducerea conţinutului de apã din boabele de cereale. Pentru evacuarea din masa de boabe a excesului de apã, boabele sunt amestecate cu agentul de uscare. Acesta este un mediu gazos cald, care în contact cu masa de boabe, preia umiditatea. Agentul de uscare poate fi aerul atmosferic uscat, natural (uscare naturalã) sau aerul încãlzit prin arderea unor combustibili (uscare artificialã).Uscarea se realizeazã pânã la atingerea umiditãţii de pãstrare a produsului respectiv.

Conservarea produselor în stare uscată este metoda cu ea mai largă aplicabilitate pentru păstrarea produselor timp îndelungat.Majoritatea cantităţilor ce se recoltează vara ajung în depozite suficient de uscate pentru păstrare.Probleme mai mari ridică produsele recoltate toamna(porumbul,orezul,soia,floarea soarelui).

Pregătirea produselor în vederea conservării în stare uscată începe din momentul recoltării,prin:recoltarea separată a produselor cu însuşiri calitative omogene,protejarea produselor în timpul transportului împotriva precipitaţiilor, curăţirea concomitent cu recoltarea pentru eliminarea seminţelor de buruieni,depozitarea produselor în strat subţire şi la temperaturi scăzute,uscarea naturală şi artificială.

Toate sistemele de uscare se bazează pe transmiterea unui flux de aer prin masa cerealelor.Capacitatea sistemului de uscare depinde de cantitatea de aer şi de parametrii acestuia. În cele mai frecvente cazuri, pentru a creşte capacitatea de evaporare a apei se apelează la creşterea temperaturii aerului. În cazul anumitor tipuri de uscătoare industriale, temperatura aerului poate ajunge până la 125 C. Capacitatea de uscare trebuie să fie atât de ridicată încât să permită scăderea conţinutului de umiditate de la 18% la 14% pentru jumătate din producţia de cereale a fermei în timp de 14 zile, în aproximativ 100 de ore de uscare efectivă.

Avantajele uscării

- Permite recoltarea cerealelor în condiţii bune şi reduce pierderile de apă.

- Măreşte perioada de disponibilitate a recoltei.

- Face posibilă recoltarea timpurie.

- Uscarea cerealelor dure poate reduce/elimina alterarea la depozitare.

- Îmbunătăţeşte calificativul de piaţă şi acceptabilitatea la export.

- Permite alternative de piaţă la desfacere.

- Elimină necesitatea amestecării.