Clostridium Perfringens

Clostridiile fac parte din grupul bacililor Gram pozitivi sporogeni, respectiv familia Bacillaceae, în care se încadrează speciile bacteriene sporogene. Ele se găsesc ca saprofite în sol si sunt rezistente fată de factorii de mediu.

Bacteriile din genul Clostridium sunt în totalitate anaerobe, în marea lor majoritate mobile, iar sporul lor depăseste în diametru transversal pe cel al celulei vegetative. În functie de pozitia lui, o deformează imprimând bacililor sporulati diferite forme, cum sunt cele de lămâie sau suveică (sporul asezat central), sticlă de lampă de petrol (sporul subterminal).

Clostridium perfringens posedă antigene somatice multiple, unele dintre ele comune, iar altele specifice pentru tulpinile care formează un anumit serotip. În cadrul biotipurilor pot exista mai multe tipuri antigenice.

Astfel biotipul A cuprinde 8 tipuri antigenice.

Formele vegetative nu prezintă o rezistentă particulară fată de diversi factori fizici si chimici, acestea fiind distruse în 15 minute la 63-65°C, sporii în schimb, rezistă la temperaturi mult mai ridicate.

Clostridium perfringens produce 12 fractiuni toxice care reprezintă factorul principal de patogenitate. Capacitatea de a elabora una sau mai multe dintre fractiunile majore constituie criteriul de clasificare a tulpinilor de Clostridium perfringens în biotipuri.

Există 5 bioptipuri de Clostridium perfringens: A, B (B1, B2), C (C1, C2, C3, C4, C5), D si E.

În literatura de specialitate mai este mentionat si biotipul F care, a fost reîncadrat în biotipurile C4 si C5.

Aceste biotipuri se deosebesc prin tipul toxinei ce o elaborează.

Doar Clostridium Perfringens de tip A a fost implicat in intoxicatiile alimentare. Enterotoxina produsa este sensibila la temperaturi mai mari de 75°C.