Aventura Istorica a Alimentatiei

Extras din referat Cum descarc?

Stim foarte putine lucruri despre perioada in care populatii de primate s-au desprins din trunchiul comun, evoluand -- timp de cateva milioane de ani -- spre omul primitiv vanator. Aceste populatii au parasit codrii tropicali si ecuatoriali pentru o viata de silvostepa ?i de stepa, in timp ce pongidele, pe care le numim azi ,,maimute antropomorfe", si-au continuat viata in padure, specializandu-se in locomotia arboricola (devenind brahiatori). Pre-omul, umbland si alergand in doua picioare. degajindu-si mainile, largindu-si (datorita pozitiei erecte) orizontul vizual. a cules treptat roadele acestor avantaje selective in noul mediu la care s-a adaptat. El a pastrat (si a dezvoltat) viata de grup, care ii asigura o mai buna aparare lata de predatori si care a constituit
premisa unui randament mai bun si la vanat. In grupul (ceata, hoarda) de primate, necesitati de coeziune si pace intre membrii grupului sustin manifestarile de dominare : exista un ,,rang" al fiecarui mascul (desigur, nu definitiv, dar respectat ca atare intre perioadele de organizari). Fiecare individ al unei cete de primate si agoniseste hrana pe propria-i socoteala si, de obicei, nu-si imparte hrana cu nimeni (nici macar cu puii intarcati). In acest fapt se gaseste si explicatia (partiala) pentru constatarea ca pongidele foarte rar transporta sau depoziteaza hrana ; aceasta este predomi!nant vegetala (cimpanzeii sunt frugivori, mananca multe banane) dar suplimentata cu oua, cu <animale mici (larve, melci, insecte) capturate si citeodata cum au aratat Lawik-Goodall si altii) cu mamifere mici vanate (pot cadea prada chiar si pui de maimute din alte specii -- babuini).
La cimpanzeii de azi putem intalni rudimente de ,,tehnologie" in procurarea alimentelor la care ne-ara referit si in alt capitol. Alte observatii etologice -- amintite si ele in primul ca!pitol -- indica edificator capacitatea maimutelor actuale de a ,,invata" anumite procedee de pre-parare, cum ar fi spalarea de noroi a fructelor si a tuberculelor. Nu constituie o simpla imitatie deoarece este sustinuta si de consideratii referitoare la dominanta : inovatia unui individ de rang inalt se raspandeste imediat in grup, in timp ce inovatia unui individ de rang inferior, oricat ar fi de pretioasa, este (de obicei) trecuta cu vederea,
Proto-oamenii erau, ca si maimutele-oameni, omnivori, dar contributia alimentatiei carnate era mai sistematica ?i mai substantiala. Despre influenta posibila a alimentatiei carnate asupra functiunilor nervoase superioare. ca si despre rolul ei in hominizare, a scris Fr. Engels inca acum o suta de ani. Putine sunt cercetarile experimentale in aceasta directie ; s-a constatat, de exemplu, ca la sobolanii hraniti cu carne reflexele conditionate se stabilesc mai usor (Holban si Sahleanu). De unde isi procurau preoto-oamenii carnea ? Unii antropologi sustin ca ei se hraneau cu resturile lasate de marile carnivore. O astfel de viata presupune o concu-renta reusita cu hienele, sacalii si vulturii, specii amatoare de prazi ucise de alte animale ; de pilda, posibilitatea de a gasi animalul vanat inaintea acestora sau a le goni cu pietre (buna-oara, aruncarea pietrelor in atac si in aparare este un comportament intalnit si la maimutele superioare de azi). Nu gasim insa la maimutele superioare actuale consumul de hoituri, nici la cimpanzei, nici la babuini. Ca un alt contra-argument se. adauga si faptul ca primatele sunt (cu putine exceptii) animale diurne, in timp ce pradatoarele vaneaza mult si noaptea.
O alta sursa de alimente carnate ar fi fost uciderea altor proto-oameni. Examinarea multor cranii de hominide din pleistocen indica lovituri probabil mortale ; s-a presupus ca ele erau produse prin folosirea oaselor rari (de exemplu femure) drept maciuca, sau a pietrelor : fosilele apartin atat australopitecinelor, cit si pitecantropilor sau sinantropilor, ori chiar unor
hominieni mai noi din paleoliticul inferior. Mai ales Ardrey a strans argumente pentru teza canibalismnlui ancestral (teza admisa de altfel si in Dialectica naturii de catre F*r. Engels). Impotriva acestei teze, care face din Gain prototipul sau arhetipul omului, a adus argumente, printre
(altii, ganditorul marxist contemporan W. Hol-litscher. Oricum, canibalismul nu putea fi o sursa importanta de hrana. Ramane ca o ipoteza mai plauzibila vanarea animalelor mici (cum ar fi viteii si iezii) sau a animalelor ranite ori bolnave. Pentru a captura 'animalele respective, proto-omul dispunea, probabil, de cunoasterea empirica a obiceiurilor animalelor pandite ; un experiment in acest sens a fost executat perso!nal de antropologul britanic L. Leakey care a reusit cu mainile goale sa prinda si sa doboare o gazela.
Omul primitiv vanator are nevoie de un teritoriu de vanatoare, dar si de o baza stabila de locuit la care revin membrii grupului despartiti dimineata in cautarea hranei. El nu este exclusiv vanator, ci si culegator, deci poate fi considerat cand un consumator primar, cand un con-sumator secundar, acesta exploatand atat nivelul ecologic al producatorilor (plantele), cit si pe ele al consumatorilor primari, baza lui de hrana fiind mai larga decat cea a primatelor ancestra-le. In diferitele anotimpuri, in cadrul unui teritoriu larg, grupurile umane pot avea succesiv baze de locuit diferite, corespunzatoare modificarilor sezoniere din ecosistem. Unitatea economica (si alimentara) devine jamilia, iar suirea din interiorul acesteia. Selecta naturala incepe sa puna accentul pe insusiri diferite de cele care erau favorizate la animalele-stramosi. Din punct de vedere ecologic, omul primitiv se incadreaza intr-un sistem multidimensional, cateva componente vectoriale fiind de tipul ,,rapitor-jertfa", speciile vanate reinnoindu-se in functie de dinamica vegetatiei si a faunei, de schimbarea arealului hominidelor ca ?i de evolutia culturii materiale (uneltele).
Vanatorii si culegatorii avansati abordeaza si animalele mari (de obicei pe cele care traiesc in cirezi) si-si intensifica si diversifica recoltarea de graunte, de fructe sau de radacini. Dependenta omului de sursele de alimentare de-vine mai ,,tipica", dar diversificata dupa regiune ; ,,tipul" ajunge traditional, se reflecta in confectionarea uneltelor si -- ulterior -- in structura sociala si in suprastructura. Evolutia uneltelor face din vinatorii si culegatorii avansati fiintele dominante din comunitatea ecologie (predatori majori, capabili de a inlatura alti mari predatori din competitie). Zona lor adaptativa este mai mare (pentru procurarea hranei, un carnivor necesita mai mult spatiu dacat un fitofag). Ca si alte animale zoofage (desi omul n-a fost niciodata numai un zoofag), ei nu se specializeaza trofic in mod strict, nu exploreaza si nu exploateaza un singur biotop, ci strabat cite o data mari distante pentru a-si agonisi hrana. Grupe de oameni urmaresc turme de animale, iar in interiorul grupelor de oameni apare diviziunea muncii. Desigur, printre primele forme de diviziune a muncii a fost cea
intre sexe, vinatoarea devenind prin excelenta o ocupatie masculina (femeile insarcinate sau cu copii mici nu au putut participa activ la a-ceasta activitate, in schimb au ramas apte pen!tru cules si pentru prepararea hranei). Doua milioane^de ani de viata de vinator (spun L. Ti!ger si R. Fox) au fost suficiente pentru a fixa ereditar, in om, trasatori etologice distincte la barbat si la femeie, care se evidentiaza atat ca trasaturi psihologice diferite dupa sex, cit mai ales printr-o tendinta dominatoare si de cooperare preferentiala cu barbatii pe care o au oamenii de sex masculin. Sa fie, oare, intr-adevar asa ? Inainte de a admite aceasta ipoteza mai sunt necesare dezbateri si cercetari.


Fisiere in arhiva (1):

  • Aventura Istorica a Alimentatiei.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* La pretul afisat se adauga 19% TVA, platibil in momentul achitarii abonamentului / incarcarii cartelei.

Hopa sus!