Analiza Procesarii, Depozitarii si Comercializarii Branzeturilor Moi Fermentate din Punct de Vedere al Utilizarii Frigului Artificial

Cuprins referat Cum descarc?

1. Compozitia chimica procentuala medie a produsului
2. Tratamente preliminare conservarii la temperaturi scazute a produsului
3. Lantul frigorific al produsului alimentar (verigi fixe, verigi mobile, niveluri de temperatura folosite, timp maxim de depozitare)
4. Influenta conditiilor de exploatare a depozitelor frigorifice asupra pierderilor in greutate
5. Posibile defecte datorate nerespectarii regimului termic adecvat produsului
6. Influenta ambalajelor la depozitarea prin frig a produsului


Extras din referat Cum descarc?

I. COMPOZITIA CHIMICA PROCENTUALA MEDIE A PRODUSULUI
Branzeturile moi nefermentate reprezinta o grupa mare de branzeturi care se caracterizeaza printr-un continut ridicat de apa cu o durata scurta de maturare si o conservabilitate mai redusa. Datorita consistentei moi, fine, cat si gustului placut cu aroma specifica sortimentului, fabricarea acestor branzeturi s-a extins in ultimul timp, numarul sortimentelor fiind in continua crestere atat pe plan mondial cat si in tara noastra.
In aceasta categorie vom intalni de obicei branzeturi proaspete, preparate de foarte curand, care au o textura moale si fina si un continut mai mare de apa. Mirosul branzeturilor proaspete si moi nu este deloc puternic ci, la fel ca si gustul, atrage usor atentia prin simplitate si delicatete. Dintre branzeturile care intra la aceasta categorie putem aminti sortimentele mozzarella, chcvre, feta, crema de branza sau robiola.
Marea majoritate a branzeturilor moi sunt fabricate din lapte de vaca (Alpina. Italiana, Zamora), altele din lapte de oaie (Bucegi), iar in ultimul timp a reusit sa se fabrice si din lapte de bivolita (Vladeasa), si din lapte de capra (Balea, Retezat). Din aceasta categorie fac parte si unele branzeturi a caror maturare se datoreste actiunii unor mucegaiuri specific de exterior (branza Camembert, Brie), sau mucegaiuri ce se dezvolta in interior (branza Bucegi, Homorod). La altele, maturarea si gustul specific sunt determinate de dezvoltarea unei microflore de suprafata (branza Bran).
Compozitia chimica medie a branzeturilor moi nefermentate este in functie de compozitia chimica a laptelui materie prima. Compozitia laptelui variaza in functie de anumiti factori, cum ar fi specia, rasa, hrana animalelor, varsta, etc. valoarea nutritiva a laptelui este in stransa legatura cu compozitia chimica si se apreciaza ca laptele contine proteine superioare proteinelor de origine vegetala, cu aceeasi valoare cu a proteinelor din carne, dar inferioara proteinelor din oua. 
Proteinele din lapte sunt cazeina, lactoalbumina si lactoglobulina. Cazeina are propietatea de a coagula, fie in prezenta acidului lactic format din lactoza sub actiunea bacteriilor lactice, fie sub influenta enzimelor, a cheagului, propietate pe care se bazeaza obtinerea iaurturilor, a branzeturilor, etc. lactalbumina ramane in zer, dupa prepararea branzeturilor, si prin fierberea acestuia coaguleaza, formand urda. Lactalbumina se gaseste in cantitati mici si este foarte importanta pentru continutul in anticorpi.
Glucidele din lapte sunt reprezentate de lactoza, care imprima laptelui gustul dulceag. Sub actiunea unor microorganisme, lactoza sufera procese de fermentatie lactica, alcoolica, proprietati pe care se bazeaza obtinerea chefirului, branzeturilor proaspete, etc. 
Lipidele sunt reprezentate prin gliceride, steride, fosfatide. O caracteristica a lipidelor din lapte este emulsionarea lor fina sub forma de globule sferice mici cu suprafata de actiune pentru fermentii digestivi. Prin agitare, datorita fortei centrifuge, se permite separarea globulelor de grasime, propietate pe care se bazeaza obtinerea unor produse lactate (smantana, frisca).
Sarurile minerale se gasesc in lapte in cantitati apreciabile, in special calciu si fosfor in proportie favorabila absorbtiei lor digestive. Laptele este situat printre alimentele ale caror saruri minerale sunt foarte usor asimilate de organism. O ratie insuficienta de lapte si derivate lactice duce la dezechilibru calcic. In lapte se mai gasesc saruri de magneziu, sodiu, potasiu, precum si fier, iod, etc. Importanta lor este deosebita in cresterea si dezvoltarea organismului tanar. Laptele tuturor specilor de mamifere este sarac in fier si, de aceea, laptele nu poate fi socotit un aliment complet si nu se recomanda un regim exclusiv din lapte decat in primele luni de viata (copiilor pana la 3-4 luni). Substantele minerale din lapte au rolul de a inlesni formarea coagulului de calitate in obtinerea branzeturilor.


Fisiere in arhiva (1):

  • Analiza Procesarii, Depozitarii si Comercializarii Branzeturilor Moi Fermentate din Punct de Vedere al Utilizarii Frigului Artificial.docx

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* La pretul afisat se adauga 19% TVA, platibil in momentul achitarii abonamentului / incarcarii cartelei.

Hopa sus!