Amprenta ecologică

Extras din referat Cum descarc?

Cand calatorim pentru a vizita situri naturale sau vechi situri istorice, adesea este posibil sa descoperim o multime de aspecte care pot schimba opiniile noastre initiale si punctele de vedere prestabilite. Este necesar, in multe cazuri, de un efort depus pentru a face o diferenta intre legende, traditii, cunostinte stiintifice si realitate. Impactul reciproc al unui sit antropic, actual sau istoric, cu mediu ambiant limitrof, precum si a activitatilor umane este cu siguranta foarte remarcabil [1].
Este necesar sa se aiba in vedere o serie de evolutii globale, daca dorim sa intelegem realitatea si de a avea o idee despre cum va fi evolutia noastra eco-culturala, mediul nostru si, probabil, viata noastra de zi cu zi.
Mediul ambiant poate fi definit ca o structura complexa si sistemica, ce integreaza sisteme si subsiteme naturale si antropice, conectate prin relatii de tip material, energetic si informational. Conexiunile pot include campuri de natura fizica, chimica, biotica sociala si economica, care contribuie la realizarea unei stari de echilibru capabile sa asigure sustinerea structurala si functionala a componentelor considerate ca fiind elemente centrale ale sistemului [2].
Interventia unor factori exteriori sistemului pot perturba echilibrul acestuia. Factorii exteriori pot actiona asupra legaturilor de tip informational, energetic si material care unesc subsistemele componente, intrerupandu-le sau perturbandu-le. Intreruperea sau perturbarea acestor legaturi scot sistemul din starea de echilibru. Dupa incetarea actiunii factorilor exteriori sistemul revine, intre anumite limite, la starea initiala de echilibru. Daca intensitatea factorilor care intervin din exterior depaseste o anumita limita, pe care o putem denumi "p r a g de i n f l u e n t a ", legaturile din interiorul sistemului vor fi perturbate sau rupte definitiv iar sistemul este scos ireversibil din starea de echilibru. De exemplu, un sistem ecologic supus influentei unor noxe (gaze toxice, praf industrial, radiatii termice etc.) va reactiona un timp prin intermediul factorilor de autoregenerare revenind la starea de echilibru. Daca insa aceste noxe depasesc pragul limita la care sistemul poate reactiona in sensul pastrarii starii de echilibru (pragul de influenta), acest sistem nu-si mai poate reface legaturile interne si se dezmembreaza. De multe ori pragul de influenta este de tip cumulativ, in sensul ca, daca pentru un interval definit, noxele (factorii exteriori) nu vor compromite sistemul, el va fi compromis dupa o perioada prelungita de actiune a acestor factori [3].
Sistemele ecologice au capacitate de autoreglare, raspunzand permanent la factorii de mediu care tind sa le dezorganizeze. De asemenea au capacitatea de autoreglare in anumite limite si in anumite modalitati specifice. Din aceste motive, interventia factorului uman (antropic) in cadrul acestor sisteme prin organizarea de activitati artificiale trebuie facuta astfel incat sa nu distruga aceasta capacitate si echilibrul sistemului. In cazul in care sistemul ecologic si-a pierdut capacitatea de autoreglare si de mentinere a starii de echilibru se produce o ,,catastrofa ecologica", care de cele mai multe ori este imposibil de remediat.
Sistemele ecologice pot fi considerate printre cele mai complexe categorii de sisteme. Cu toate acestea, cum a fost posibil ca astfel de sisteme complexe, sofisticate, sa fie partial sau total afectate? Desigur, nu doar aspectele economice si geografice sunt explicatiile, ci si rolul amprentei ecologice si a schimbarilor climatice din perioadele respective. Evolutia unor situri istorice, de exemplu, ar trebui deci, abordata atat din punct de vedere ecologic si cultural, cat si din punct de vedere al schimbarilor mediului si schimbarilor climatice, insa aceasta abordare nu este singulara. Sa ne propunem sa analizam particularitatile acestor tipuri de patrimoniu zonale sau globale foarte interesante, in conexiune cu i nfluenta schimbarilor de mediu asupra procesului evolutiv sau involutiv al acestora. Poate ca avem multe de invatat despre ceea ce s-a intamplat.
Putem spune ca amprenta ecologica s -a conturat ca fiind una dintre solutiile de cel mai moderne si de analiza si ca s-a bucurat, in ciuda disputelor pe care le-a creat, de o intensa mediatizare si larga acceptare [3].
Amprenta ecologica a unei populatii poate fi pe scurt definita ca "suprafata terestra si acvatica productiva din punct de vedere biologic, necesara producerii de resurse destinate consumului si asimilarii deseurilor produse de aceasta populatie, indiferent de localizarea respectivei suprafete".
Prin urmare, conform definitiilor stabilite de Wackernagel si Rees in 1995, amprenta ecologica este terenul biologic productiv necesar pentru satisfacerea consumului unei populatii si absorbirea tuturor deseurilor.
Scopul amprentei ecologice in faza initiala a definirii ei, era de a identifica si propune noi definitii si unitati de masura pentru dezvoltare, favorizand reorientarea economiei spre o valorificare superioara a omului si a naturii, urmarind sa ia in considerare efectele sociale si economice ale modalitatilor de dezvoltare, efecte care nu figureaza in calculele economice traditionale. Exista anumite limite minime de resurse acceptate pe cap de locuitor care pot fi consumate pe termen lung, durabil. De exemplu, intr-o anumita zona, fiecare cetatean ar putea sa consume echivalentul a 2,3 hectare de resurse, dar in realitate consuma 2,4 hectare. Restul de 0,1 este ,,suportat" de zonele (tarile) care consuma mai putine resurse, de obicei tarile mai sarace.

Fisiere in arhiva (1):

 Amprenta ecologica.doc

Bibliografie

1. Stanciu, M.,: Amprenta ecologica a Romaniei, o noua perspectiva asupra dezvoltarii; CALITATEA VIETII, XX, nr. 3- 4, 2009, p. 271- 288
2. Wackernagel, M., Rees W.E. : L'impronta ecologica -  come ridure l'impatto dell'uomo sulla Terra; Edizioni Ambiente 2008, ISBN 978-88-89014-83-7
3. Human Development Report 2010,
http://en.wikipedia.org/wiki/Human_Development_Index#New_method_.282010_Report _onwards.29.5B6.5D
4. Robert J. Barro, Jong-Wha Lee: A New Data Set of Educational Attainment in the World, 1950-2010; The National Bureau of Economical Research, NBER Working Paper No. 15902 Issued in April 2010; http://www.nber.org/papers/w15902
5. Venetoulis and Talberth, World in Motion: The Globalization and the Environment Reader, (2009), edited by Gary Kroll and Richard Howard Robbins
6. "Redefining the Footprint (footprint 2.0)" in Sustainable Development: Principles, Frameworks, and Case Studies, CRC, Routledge (2010).
7. Ewing B., A. Reed, A. Galli, J. Kitzes, and M. Wackernagel. 2010. Calculation Methodology for the National Footprint Accounts, 2010 Edition. Oakland: Global Footprint Network, Global Footprint Network, 312 Clay Street, Suite 300, Oakland, CA 94607-3510 USA, http://www.footprintnetwork.org/
8. Wackernagel, M. and Rees, W.E. 1996. Our Ecological Footprint: Reducing Human Impact on the Earth. New, Society Publishers, Gabriola Island, BC.
9. Wackernagel, M., B. Schulz, D. Deumling, A. Callejas Linares, M. Jenkins, V. Kapos, C. Monfreda, J. Loh,N. Myers, R. Norgaard and J. Randers. 2002. Tracking the ecological overshoot of the human economy, Proc. Natl. Acad. Sci. 99(14), 9266-9271
10. Living Planet Report 2014, http://www.footprintnetwork.org/ http://ba04e385e36eeed47f9c-abbcd57a2a90674a4bcb7fab6c6198d0.r88.cf1.rackcdn.com/Living_Planet_Report_2014. pdf ;