Alimente Funcționale de Origine Animală

Cuprins referat Cum descarc?

1. Ce sunt alimentele functionale 3
2. Clasificarea alimentelor functionale 3
3. Alimente functionale de origine animala sau vegetala 4
4. Alimentele functionale de origine animala. Prelucrarea pestelui 5
4.2. Pastrarea pestilor in gheata 5
4.3. Eviscerarea 6
5. Uleiul de peste 7
6. Schema tehnologica de obtinere a uleiului de peste 10
7. Concluzii 10
BIBLIOGRAFIE 11

Extras din referat Cum descarc?

1. Ce sunt alimentele functionale 
Termenul de ,,aliment functional" a fost introdus in anii '80 in Japonia si delimiteaza mai bine caracteristicile pe care un astfel de produs trebuia sa le indeplineasca. Astfel, orice aliment este in esenta functional, avand anumite functii in organism, cum ar fi functia nutritiva, cea organoleptica etc. In cazul de fata insa, definitia a fost limitata la acele alimente care detin componente cu actiune fiziologica pozitiva, dincolo de actiunea nutritiva considerata subinteleasa. Deci, daca un produs contine si altceva decat clasicii nutrienti, iar acel element are un efect pozitiv asupra consumatorului, in principiu produsul in cauza poate fi definit ca functional.
In ultima decada, medicina preventiva a progresat mult, demonstrand rolul crucial al nutritiei in prevenirea bolilor, in special a celor legate de dieta. Conceptul ca alimentele au efecte de promovare a sanatatii, in afara valorii lor nutritionale, a fost acceptat din ce in ce mai mult in ultimii ani si efectele specifi ce ale nutritiei de prevenire a bolilor au condus la descoperirea alimentelor functionale.
Sunt considerate functionale alimentele care pot fi consumate in cadrul dietei normale si care contin compusi biologic activi, cu potential de ameliorare a sanatatii sau de reducere a riscului de boala. Exemplele de alimente functionale includ alimente care contin minerale, vitamine, acizi grasi, fibre alimentare, alimente cu adaos de substante biologic active cum ar fi antioxidantii si probioticele. 
2. Clasificarea alimentelor functionale
Din punct de vedere practic, alimentele functionale pot fi :
- alimente conventionale care contin substante bioactive naturale (de exemplu, beta-glucanul din ovaz);
- alimente care au fost modificate prin imbogatire cu substante bioactive (exemplu: margarina cu adaos de fitosterol);
- ingrediente alimentare sintetizate (exemplu: carbohidratii speciali cu efecte probiotice).
Un aliment functional poate fi :
- un aliment natural;
- un aliment in care a fost adaugat un component;
- un aliment in care a fost inlocuit un component;
- un aliment a carui biodisponibilitate a fost modificata;
- orice combinatii ale acestora.
Un aliment poate deveni functional prin folosirea oricareia dintre urmatoarele cinci cai:
a. eliminarea unui component care cauzeaza efecte nocive cand este consumat (de exemplu, proteinele alergenice);
b. cresterea concentratiei unui component natural prezent in aliment pana la un punct in poate induce efecte benefice (de exemplu, fortifierea cu un micronutrient pentru a creste aportul zilnic peste cel recomandat);
c. adaosul unui component care nu este prezent in mod normal in multe alimente si care nu este necesar ca macro- sau micronutrient, dar pentru ale carui efecte benefice a fost folosit (de exemplu, antioxidantii non-vitaminici sau fructanul prebiotic);
d. inlocuirea unui component, de obicei macronutrient (acizi grasi) care este excesiv cu un component cu efecte benefice (amidon modificat);
e. cresterea biodisponibilitatii sau stabilitatii unui component recunoscut pentru efectele sale functionale sau de reducere a riscului potential de boala.
In legislatia de profil din fiecare tara au fost emise acte normative care definesc cat mai clar cand un aliment introdus pe piata poate fi considerat functional si cand nu.
3. Alimente functionale de origine animala sau vegetala
Alimentele functionale pot fi de origine vegetala sau animala. Vor fi mentionate doar cateva dintre acestea, intalnite mai des:
- ovazul si derivatele din ovaz. Datorita continutului de b-glucani, un tip de fibre solubile, ajuta la scaderea colesterolului total si a LDL-colesterolului (colesterolul ,,rau"). Astfel, diminueaza riscul de boala cardiovasculara.
- soia ai derivatele de soia au multiple efecte pozitive prin intermediul diferitelor componente specifice. Scad in mod semnificativ colesterolul total, LDL-colesterolul si trigliceridele, diminuand riscul de boala cardiovasculara, probabil datorita prezentei unor substante numite izoflavone si a proteinelor de soia. Tot izoflavonele (polifenoli) au efect anticanceros, antiestrogenic si de ameliorare a simptomelor ce insotesc menopauza. 
- semintele de in si derivatele. Uleiul de in contine 57% acid alfa-linolenic, principalul acid gras Omega-3. In plus, detine precursori de lignani, un tip de substante cu structura similara estrogenilor si, se pare, cu rol anticanceros (mai ales pe cancerele hormono-dependente, cum este cel mamar). Ingestia de seminte de in scade colesterolul ,,rau" si agregarea plachetara. 
- tomatele contin licopen, un carotenoid cu rol anticanceros, datorita proprietatii pe care o are, de antioxidant. 
- usturoiul este considerat un aliment cu efecte curative si in medicina traditionala. Se invoca actiunile anticanceroasa, antibiotica, hipotensoare si hipocolesterolemianta, datorate derivatilor sulfurati care se formeaza din aliina in momentul in care usturoiul este sfaramat si enzimele proprii sunt activate.
- legumele crucifere si broccoli au actiune anticanceroasa datorita continutului de glicozinolati care sunt hidrolizati de o enzima specifica, ai carei compusi se ,,opun" riscului de cancer.
- citricele ofera si ele protectie impotriva cancerului, prin continutul de fibre, folati, vitamina C, dar si prin prezenta limonoidelor (limonen).
- sucul de coacaze este eficient in tratamentul infectiilor urinare, deoarece contine substante fitochimice care inhiba aderenta germenilor patogeni la epiteliul vezicii urinare.
- ceaiul. Datorita polifenolilor prezenti in cantitati foarte mari, indeosebi in ceaiul verde, are efecte anticanceroase si cardioprotectoare.
- vinul si strugurii cresc colesterolul ,,bun" (HDL-colesterolul) si protejeaza impotriva bolilor cardiovasculare, datorita continutului ridicat de polifenoli. Coaja strugurelui are multiple roluri pozitive, inclusiv anticanceroase.

Fisiere in arhiva (1):

 Alimente Functionale de Origine Animala.doc