Acidul Lisergic Dietilamid-25

1. Originea si sinteza LSD-ului

Lisergida ( LSD-25 sau dietilaminda acidului lisergic) a fost sintetizata in 1938 de catre Albert Hofmann in laboratoarele farmaceutice Sandoz Basilea. Cautau un derivat ergotic cu proprietati stimulente asupra respiratiei si contractiei uterine. Pana la acea data fusese izolate si sintetizate diferite substate ergotice utilizate pentru oprirea hemoragiilor dupa nastere. Rezultatele la animalele de laborator nu au fost cele sperate iar cercetarea a fost abandonata pentru moment. In 1943 Hofmann a reinceput sinteza LSD si au aparut rezultatele care vor fi detaliate in acest material.

Astfel, LSD-ul este un derivat sintetic al acidului lisergic, care se afla in conul secarei. Conul secarei sau ergot este o ciuperca parazit ( Claviceps purpurea) care contine unii alcaloizi, numiti ergotici, cum ar fi ergina sau ergonovina.

Inca din Evul Mediu se cunosteau epidemiii de ergotism provocate prin contaminarea faini pentru paine cu aceasta ciuperca. Intoxicatiile se manifestau prin convulsii sau cangrena a extremitatilor, care se faceau negre si se numeau popular focul sacru sau focul din San Antonia.

Exista unele plante care contin amide ( R-CON-R) ale acidului lisergic ( ergina si isoergina) cu proprietati halucinogene. Astfel, acestea se gasesc in semintele de volbura, Ololiuqui pentru azteci ( Turbina corzmbosa deasemenea cunoscuta ca Rivea carzombosa sau Ipomoea violacea) sau Argzreia nervosa, raspandita in Hawai ( hawaiian babz wood rose). Unele dintre acestea sunt utilizate inca de catre indienii din sudul Mexicului.

Descoperirea LSD-ului a fost insotita de mari asteptari in ceea ce priveste posibilitatea de a gestiona in mod adecvat anumite tulburari mintale, mai ales psihozele. La inceput s-a crezut ca era o substanta capabila sa remedieze exact insasi boala mintala, astefl inat, cu ajutorul LSD-ului se va putea ajunge rapid si in mod adecvat la accesul la constiinta ascunsa a individului. Astfel a existat un etuziasm initial cand LSD a fost comercializat ( DelzsdR) si introdus in domeniul psihoterapiei, cu doua aprximari: psiholitica ( administrat in doze mici) si psihodelica ( administrat in doze crescute). A fost utilizat in multe tulburari psihiatrice, in special in cazul psihozei.

Totusi, dupa etuziasmul initial a urmat o deceptie rapida dupa primele incercari. In realitate, LSD nu reproducea exact tipul de tulburari de care sufereau in mod normal bolnavii. LSD-ul era dificil de utilizat si, in unele cazuri, chiar exacarba simptomatologia psihotica. In mod lamentabil, in cuida faptului ca LSD a fost incercat de multe grupuri, toate incercarile realizate au fost limitate din punct de vedere metodologic.

Rezultatele fara succes ale aplcatiei sale in terapie au fost insotite de retragerea de pe piata si interzicerea internationala, atunci cand au existat dovezi cu privire la consumul in scopuri recreative.

LSD se prezinta in diverse forme, cele mai frecvente sunt hartia sugativa si pastile mici numite micropuncte. Deasemenea, sub forma de capsule, tablete, fasii de gelatina si solutie. Solutia se aseaza pe fasii de hartie sugativa unde ramane impregnata. Aceste hartii sunt decolorate cu motive atractive. Deasemenea, solutia poate fi pusa pe bucati de zahar. Denumirea populara a LSD-ului este acid sau tripi.

In prezent, LSD-ul este sintetizat6 in mod clandestin. Provine din transformarea acidului lisergic care, la randul sau, poate proveni din alcaloizi ergotici, cum ar fi ergotamina.

2. Bazele biochimice si metabolice. Mecanism de actiune

LSD-ul este o substanta foarte puternica, dozele active fiind intre 0,5 si 2 mocrograme/kg. Activitatea sa este predominat asupra serotoninei ( 5-HT) dar, deasemenea, asupra dopaminei. Este vorba de o substanta care exercita activitate partial agonista a receptorului 5-HT2 centrali si deasemenea asupra 5-HT1A/1C atat la nivel presinaptic cat si la nivel postsinaptic. Induce efectele proprii sistemelor serotomergice centrale si, deasemenea, inhiba activitatea neuronilor serotomergici ai nucelilor rafeici: este vorba despre nucleii de unde pleaca neuronii care contin serotonina. Se afla in mezencefal, protuberanta si bulb. Ketanserina ( antagonist 5-HT2) blocheaza unele din efectele specifice LSD-ului. LSD-ul activeaza deasemenea, receptorii dopominergici. Toate aceste actiuni par a cauza un dezechilibru functional la diverse niveluri ( arii corticale, sistemul limbic, care este un grup de structuri cerebrale implicate in reglarea emotiiolr, etc.), contribuind la distorsionarea actiunii sale integratoare. La nivel periferic se comporta ca un antagonist serotonergic. Deasemenea, prezinta actiune asupra receptorilor dopominergici ( D2 si mai putin D1) si adrenergici alfa. Majoritatea halucinogenelor poseda actiunile serotonergice ale LSD-ului.