Metode biostratigrafice de reconstituire a paleomediilor de sedimentare continentale - Bazinul hateg

Extras din referat Cum descarc?

Locatiile cu fosile microvertebrate contin resturi mixte de diferiti taxoni acvatici si terestrii, caracterizati prin dimensiunea redusa a elementelor scheletice, dominate de parti scheletice rezistente, gradul ridicat de dizarticulare si modificarile taphonomice extinse. Siturile microvertebrale sunt utile pentru reconstructiile paleoecologice in zonele continentale deoarece potentialul probei contine o gama larga de microhabitate datorita modului lor de geneza. Mai multe situri microvertebrale au fost descoperite in depozitele continentale superioare Cretacicului (Maastrichtian) din bazinul Hateg (Carpatii de Sud-Vest) incepand cu 1983. Unele dintre cele mai importante situri sunt situate in jurul satului Valioara, in partea de nord-vest a Bazinului Hateg. Unul dintre acestea este situl Budurone, remarcabil in special pentru asocierea vertebratelor cu ramasite de plante, intr-un mudstone cenusiu. Studiul sedimentologic al localitatii sugereaza ca sedimentele au fost depozitate intr-un mic iaz sau mlastina. S-au recuperat diverse ansambluri paleomorfe de seminte din sit; semintele se refera la angiosperme nedeterminate, in timp ce in sporii polipodiacieni de feriga si in special polenul Normapolles domina asamblarea paleologica. Asamblarea plantelor permite reconstructia vegetatiei din jurul iazului ca fiind alcatuita dintr-un acoperis ierbos cu angiosperme-ferigi si o coroana subtire de angiosperme. Reteaua locala alimentara poate fi, de asemenea, reconstruita, fiind dominata de taxoni acvatici si semi-acvatici de dimensiuni mici. Bazinul Hateg contine o secventa groasa de depozite continentale Maastrichtiene cu o fauna bogata in dinozauri si mamifere. Datele de teren, precum si analizele mineralogice si izotopice stabile din trei profiluri reprezentative au fost integrate pentru a reconstrui conditiile de mediu din timpul perioadei Maastrichtiene. Cariera Tustea se caracterizeaza prin prezenta calcisolilor bine drenate, cu componenta principala de argila, cu smectite (montmorillonit). De-a lungul profilului, compozitiile izotopice ?18O si ?13C ale calcretelor prezinta o mica variatie de pana la 0,9 ?. Profilul de-a lungul vaii Barbat prezinta preponderent calcisoluri, mineralul principal din argile fiind smectite, cu ilit subordonat si clorit. Compozitia de oxigen izotopic ale calcaretelor sunt de ~ 0,5 ? mai slabe decat cele din Tustea. Solurile sunt interpretate ca fiind formate in conditii mai umede si sunt similare cu cele situate in partea de jos a secventei dezvoltate de-a lungul Vaii Sibiului. Abundenta de smectite din depozitele de la Tustea si valea Barbatul, precum si prezenta solurilor bine dezvoltate, reflecta conditiile paleomediilor controlate predominant de clima. Datele magnetostratigrafice preliminare de-a lungul sectiunii Valea Sibisel indica faptul ca sedimentarea a inceput la sfarsitul Chron C32n. Toate ceilalte situri paleomagnetice distribuite in flux, pana la limita superioara a acestei formari au numai polaritatea inversata, iar intervalul de timp corespunzator este, probabil, Chron C31r. Paleosolurile sunt moderate si slab dezvoltate. Compozitia mineralogica a fractiei de argila se schimba, de asemenea, de la smectit la ilit si dominat de clorit. Aceste caracteristici indica faptul exista conditii tectonice nestabile cu rate de ridicare mai ridicate ale zonei inconjuratoare in interiorul cronului C31r. Catre topul secventei, compozitia izotopica de oxigen si carbon a calcaretelor va fi cu 1 si, respectiv, cu 2? mai slabe. Aceste modificari indica o tranzitie de la o clima semi-arida catre conditii cu mai multa umiditate si posibil mai reci si coreleaza cu tendinta la nivel mondial pentru chron 31r.
INTRODUCERE
Acumularile continentale europene tarzii cretacice au fost (si continua sa fie)
mai putin cunoscute decat cele din Asia, America de Sud America de Nord. Acest lucru este sustinut in ciuda progreselor semnificative inregistrate in ultimii ani in cercetarea Cretacicului superior continental european, in special prin munca pe teren continua in zone clasice precum nordul Spaniei sau sudul Frantei sau in localitatile recent descoperite, cum ar fi localitatea Iharkut Ungaria.
Aprofundarea ecosistemelor continentale europene tarzii cretacice este impiedicata, printre alti factori, de absenta aproape completa a taphocenozelor care dau nastere atat plantelor, cat si celor animale, aceste coexistente care ofera perspective rare in compozitia si structura comunitatii, prin pastrarea taxonomelor de cea mai mare parte autotona sau parautochitoasa derivate din vecinatatea locului acoperirii lor.
In Maastrichtianul din Bazinul Hateg, numai un singur sit a produs resturi vegetale si animale - situl fosilic cu microvertebrate Budurone. Mai intai recunoscut pentru microvertebratele sale relativ abundente si diverse, litologia speciala a sitului a permis, de asemenea, recuperarea uneor colectii de plante asemanatoare, cu ramasite paleomorfe si paleocarpologice. Sedimentologia sitului, precum si trasaturile taphonomice ale florei si faunei locale indica prezenta unei taphocenoze constituita din componente derivate local care au fost moderat sau foarte putin transportate. In consecinta, studiul acestui ansamblu unic permite o reconstructie profunda a unei nisa paleomediilor locale.
De asemenea in bazinul Hateg au fost descoperite mici teropode (dinozauri carnivore),iar numarul de taxoni a crescut la 5 specii. De la descoperirea primelor mamifere din bazinul Hateg, numarul speciilor apartinand ordinului multituberculate a crescut. Ghearele dinozaurilor, rar intalnite in Europa, reprezentand cuiburile originale, au fost gasite cu resturi de incubari ale hadrosaurului Telmatosaurus transsylvanicus. Un pterosaur gigant, Hatzegopteryx thambema, unul dintre cele mai mari creaturi zburatoare din lume, a fost descoperit in regiune. S-au descoperit alte locuri de cuibarit in timpul lucrarilor de teren. In bazin, fauna a fost descoperit in depozitele terestre de varsta maastrichtiana. In acea perioada, aria de studiu a fost situata la 27 ? N +- 5 ? intre doua retele marine: Penninicul de la nord si Tethys la sud.
La nivel mondial, inregistrarea geologica sugereaza ca, clima cretacica, in general descrisa drept "clima cu efect de sera", a fost mult mai calda decat in prezent, cu un gradient termal minim ecuator-pol . Dovezile pentru un climat cald cretacic includ extinderea latitudinala a provinciilor cu vegetatie ,migrarea polara a organismelor termofile ,expansiunea dinozaurilor in latitudini polare si determinari ale izotopilor de oxigen. Albianul se caracterizeaza printr-un varf de caldura, urmat de o perioada usoara de racire / incalzire in Cretacicul tarziu si terminand cu o racire ulterioara in timpul Maastrichtian. In ciuda declinului temperaturii din ultima parte a Cretacului, toate temperaturile erau inca ridicate in comparatie cu Neogul tarziu. 
Clima maastrichtiana nu era la fel de calda si echilibrata ca si climatul cretacic. Inregistrarea izotopica a foraminiferelor si a sedimentelor indica fluctuatii de temperatura in timpul perioadei Maastrichtian reprezentate de:
- racirea progresiva in timpul Maastrichtianului inferior;
- racirea accelerata in timpul tranzitiei de la inceputul la sfarsitul Maastrichtian (70 la 71 Ma);
- incalzirea brusca la sfarsitul cretacicul (aproximativ 65,4 pana la 65,1 Ma) si, ulterior, scaderea temperaturii in timpul ultimelor 100 k.y. din Maastrichtian.
Deoarece temperaturile oceanelor nu reflecta intotdeauna temperaturile terenurilor, sunt necesare date suplimentare pentru a constrange conditiile paleo-climatice continentale din bazinul Hateg la acel moment. Mai mult, modul climatic general poate fi influentat drastic de conditiile locale; prin urmare, eforturile vor fi concentrate pentru a intelege efectele schimbarilor topografice a cretacicului tarziu (cum ar fi ridicarea cupolelor metamorfice din jurul bazinului) asupra faciesurilor si a distributiei climatice. 
Principalele obiective ale acestui studiu este caracterizarea faciesurilor si paleosolurilor maastrichtiene din bazinul Hateg pentru a obtine informatii despre conditiile care au controlat formarea lor si pentru a intelege mai bine mediul si clima in care au trait dinozaurii. 
In acest scop, s-au efectuat observatii de teren privind geometria depozitelor si structurile lor interne, precum si analizele mineralogice si geochimice din probele colectate pe profile representative.
GEOLOGIA REGIUNII
Carpatii de Sud reprezinta o gramada de panze, care este alcatuita in principal din fundamentul prealpin separate de unitatea ophiolitica Severin (figura 1A).
Tectonostratigrafic aceste unitati in clude:
- forma platoului Moesian cu depozite groase din Paleozoicul inferior si Neogene 
- complexul de panze Danubiene cu un fundament Cadomian / Variscan si acoperirea paleozoica superioara spre mesozoica;
- panza flysch-and-ophiolit din Severin;
- panzele getice si supragetice (ambele cu fundament variscan si acoperisul mezozoic) 
In regiunea Hateg, cele mai vechi depozite care acopera fundamentul Getic sunt sedimentele clastice jurasice continentale, care trec treptat spre calcare marine si marne. In timpul perioadei Jurasicului tarziu pana in Aptian, s-au depus calcare de recif. O schimbare majora a avut loc in jurul sfarsitului apianului - inceputul Albianului, cand toata zona a fost exhumata si erodata, dupa cum indica depozitele de bauxita acumulate in interiorul palaeocarstului. 
Modificarile faciesurilor si eroziunea s au fost legate de inchiderea oceanului Severin, coliziunea si asezarea unitatilor Supragetice din partea superioaraunitatilor tectonice getice. In bazinul Hateg (Fig.1B), secventele Cretacicului superioar au fost impartite in grupuri sedimentare, separate de neconformitati locale. Unitatile sedimentare Albian superior- Turonian sunt reprezentate de conglomerate, gresii si marne, cu sedimentare care incep in conditii continentale si se deplaseaza progresiv catre un facies marin. Gresiile si mudstone-ul din Turonianul inferior se afla deasupra unui decalaj sedimentar. Succesiunile coniaciene, santoniane si campaniene sunt reprezentate de faciesuri flysh proximale cu gresii, lentile conglomerate, marne si mudstones, care indica afundarea progresiva a bazinului si crearea unui mediu marin deschis. 
Sunt cunoscute doua formatiuni continentale diferite de la Maastrichtian la epoca Paleogenei inferioare: formatiunile Densus-Ciula si Sanpetru, reprezentand atat depozite de tip molasses. Bazinului Cretacicului tarziu se coreleaza cu asezarea panzelor getice pe partea superioara a tinutului dunarean. Bazinul este marginit la nord-vest de localitatea Pui, precum si la sud, prin falii transversale ale stratului maastrichtian. Subsidenta din bazinul Hateg si ridicarea in domeniul dunarean a continuat si in timpul oligocenului, fiind inregistrate de formatiunile sedimentare dispuse in bazinul sudic al bazinului Hateg. Ingroparea straturilor maastrichtiene de catre depozitele mai tinere a fost limitata la cateva sute de metri. 
Potentialul fosilifer al MFS Budurone a fost recunoscut pentru prima data in 1996, fiind excavat intermitent incepand cu 1998, prin spalarea si filtrarea umeda a matricei cu granulatie fina. In total, peste 800 kg de sedimente fosilifere au fost prelucrate prin tehnici standard de recuperare a microvertebratelor. In site-ul a fost mentionat prezenta broastei albanerpetontid, soparle si ramasitele crocodiliene. In afara de vertebrate, scoici de gasteropode continentalesi ramasitele carpologice. In cele din urma, nuantele inchise ale sedimentelor au sugerat un mediu cu potential ridicat de conservare a materialului paleologic, s-au prelevat probe si s-a obtinut o palynoflora moderata, de asemenea, moderata.
Litologia si sedimentologia sitului Budurone 
Centrul formatiunii Densus-Ciula este alcatuit din secvente repetitive de depuneri siliciclastice alternante cu granulatie grosiera si fina, in principal conglomerate pe baza de matrice, gresii litice si siltice de micacee rosu si gri-verde si mudstones; sortarea este, in general, slaba in aceste depozite, iar termenii cu granulatie grosiera contin, de obicei, derivate dintr-o zona sursa dominanta de metamorfica. 
Petrologia litoclastului, spectrele minerale grele si structurile sedimentare din depozitele sugereaza o zona sursa predominant nordica, reprezentata de fundamentul metamorfic ridicat al Muntilor Poiana Rusca; contributia minora a materialului vulcanoclastic este de asemenea observata in mai multe cazuri, de ex. in sectiunea locala a sitului cu cuiburi de dinozauri Tustea.
Observatiile sedimentologice sugereaza ca depunerea a avut loc intr-un cadru dominant fluvial, reprezentat de evantaie aluvionare, precum si de rauri impletite.
ACUMULAREA DE FLORA SI FAUNA A MICROVERTELOR DIN BUDURON
FOSSIL SITE
1. Flora
Ramasitele de plante sunt rare in paturile continentale maastrichtiene din bazinul Hateg, in special datorita caracterului preponderent oxidant al depunerilor si a energiei ridicate a depunerii sedimentelor. Resturile macroplantelor sunt deosebit de rare, limitandu-se in cea mai mare parte la depozitele lacustre cu granulatie fina a asociatiei inferioare a formatiunii Densus-Ciula, principalele localitati fiind raportate in jurul satului Densus. Se mai cunosc fragmente rare de plante izolate, reprezentate prin impresii de frunze de angiosperme de tip "Palmophyllum", provenind de la depozitele de pe valea Sibisului de la Sinpetru sau de la valea raului Barbat de la Pui. Cu toate acestea, ramasitele de plante au fost reprezentate pana acum doar prin afisari ale frunzelor. Palynoflora este mai bine cunoscuta din aceste depozite continentale; acestea au fost inregistrate din ambele formatiuni si au fost utilizate pentru constrangerea varstei depozitelor si pentru reconstituirea paleomedii in care traia fauna vertebratelor.


Fisiere in arhiva (1):

  • Metode biostratigrafice de reconstituire a paleomediilor de sedimentare continentale - Bazinul hateg.docx

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Bibliografie

- ZOLTAN CSIKI , ANA IONESCU & DAN GRIGORESCU. 2008. THE BUDURONE MICROVERTEBRATE SITE FROM THE MAASTRICHTIAN OF THE
HATEG BASIN - FLORA, FAUNA, TAPHONOMY AND PALEOENVIRONMENT
- ANA-VOICA BOJAR, DAN GRIGORESCU, FRANZ OTTNER AND ZOLTAN CSIKI. 2005 . PALAEOENVIRONMENTAL INTER PRE TATION OF DINOSAUR- AND MAMMAL-BEARING CONTINENTAL MAASTRICHTIAN DEPOSITS, HAflEG BASIN, ROMANIA
- THIERRY SMITH, VLAD A. CODREA, EMANOIL SASARAN, JIMMY VAN ITTERBEECK, PIERRE BULTYNCK, ZOLTAN CSIKI, PAUL DICA, CRISTINA FARCA, ANNELISE FOLIE, GERALDINE GARCIA & PASCAL GODEFROIT . 2002. A NEW EXCEPTIONAL VERTEBRATE SITE FROM THE LATE CRETACEOUS OF THE HATEG BASIN (ROMANIA).


Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prețul este fără TVA.

Hopa sus!