Turismul Cultural in Tarile Baltice

Cuprins referat Cum descarc?

Introducere.pag. 2
Capitolul I - Notiunea de turism cultural.pag. 2
Capitolul II - Importanta turismului cultural in Tarile baltice.pag. 5
2.1. Turismul cultural in Estonia 
2.2. Turismul cultural in Letonia
2.3.Turismul cultural in Lituania
Capitolul III - Impactul turismului cultural in economia Tarilor baltice.pag. 8
Tigrul Baltic.pag. 10
Capitolul IV - Studiu de caz: Romania si Tarile baltice.pag. 12
Bibliografie.pag. 13


Extras din referat Cum descarc?

Introducere
Statele baltice se refera la cele trei state fost-comuniste intre Rusia si Polonia, cu iesire la Marea Baltica:
o Estonia 
o Letonia 
o Lituania 
Aceste tari si-au recastigat independenta de la Uniunea Sovietica in 1991. Ele, mai ales Estonia si Letonia, au cultura nordica, similara cu cea finlandeza sau suedeza.
Finlanda este cateodata considerata ca stat baltic, mai ales in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, cand a fost inclusa in Pactul Molotov-Ribbentrop.
Cele trei state baltice au devenit membre ale Uniunii Europene si NATO in 2004. Economiile sale cresc foarte repede, cu crestere anuala in jur de 5-7%, mult peste media Europei.
Statele Baltice au avut cele mai mari rate de crestere in Europa intre 2000 si 2006, iar acest lucru a continuat in 2007. In 2006, economia in Estonia a crescut cu 11,2% in produsul intern brut, in timp ce economia Letoniei a crescut cu 11,9% si Lituania cu 7,5%. Toate cele trei tari si-au vazut ratele de somaj, care intra sub media UE pana in februarie 2006. In plus, Estonia este printre cele mai liberale economii din lume si, in 2006 a trecut de la a fi clasificata ca fiind una superioara - o economie cu venituri medii, la o mare economie de venituri de catre Banca Mondiala. Euro Toate cele trei tari sunt programate sa adopte moneda euro in jurul 2012. 
Cu toate acestea, din cauza crizei economice globale, economiile in Marea Baltica in 2008 sunt fragile si, de la cresterea anterioara rapida, s-a instalat recesiunea in Estonia si Letonia, pana la sfarsitul anului 2008, urmata de Lituania in 2009. 
Capitolul 1 - Notiunea de turism cultural 
Turismul cultural inseamna a calatori pentru experimentarea mediilor culturale, incluzand peisajele, artele vizuale si interpretate si deasemenea stiluri de viata, valori, traditii, evenimente cum si alte modalitati creative de schimburi inter-culturale. 
Patrimoniul cultural se refera la faptul ca toate urmele de existenta umana au un caracter cultural, arheologic sau istoric.
Dezvoltarea turismului atat ca modalitate de petrecere intr-un mod placut si instructiv a timpului liber, cat si ca activitati prestatoare de servicii solicitate in diverse etape ale unei calatorii turistice, reprezinta una dintre caracteristicile civilizatiei actuale, cu largi perspective de evolutie, fiind concomitent consecinta si cauza unor mutatii economice, sociale, culturale si de mediu. De aceea, pentru a releva situatia actuala a turismului Tarilor baltice, importanta acestei activitati in cadrul celor trei tari, vom aborda turismul pe plan cultural si economic, incercand sa prezentam valentele multiple ale acestuia si locul ocupat de el in viata economico-sociala a Estoniei, Letoniei si Lituaniei.
Privit prin prisma continutului si in corelatie cu ansamblul economiei nationale, turismul actioneaza ca un factor stimulator al sistemului economic global. Avand in vedere faptul ca tarile din Letonia, Estonia si Lituania si-au recastigat independenta in 1991, turismul a trecut prin transformari uriase si imbunatatiri incredibile in calitatea si varietatea produselor. 
Turismul cultural apare ca un tip de turism clar diferentiat de celelalte forme sau tipuri de turism mai ales prin motivatie. El poate fi definit ca o forma de mobilitate turistica al carei scop principal este largirea orizontului de cunostinte prin descoperirea patrimoniului cultural-artistic sau arhitectural si al teritoriilor in care acesta se insereaza. Conform Micului Dictionar Enciclopedic, cultura reprezinta expresia civilizatiei materiale si spirituale generate a unui popor. In sens larg cuprinde atat cultura materiala (toate bunurile materiale si tehnicile necesare producerii lor), cat si cultura spirituala (creatiile din domeniul stiintei, literaturii, artelor). In acest context turismul cultural reprezinta o forma de valorificare a resurselor antropice si tocmai de aceea in sfera sa de cuprindere se poate include si turismul citadin si turismul rural-etnografic. Turismul cultural trimite obligatoriu la notiunea de patrimoniu, care reprezinta componentele materiale si imateriale ale identitatii oricarei societati, elaborate, apoi transmise si reactualizate in teritoriu. Patrimoniul material cuprinde muzeele, monumentele, ansamblurile arhitectonice, orasele de arta, satele cu traditii bine pastrate, siturile arheologice, gradinile, edificiile de natura religioasa sau militara. Patrimoniul imaterial include sarbatorile si manifestarile culturale, traditiile si aptitudinile creative acumulate in timp.
Fluxurile turistice in cadrul turismului cultural se caracterizeaza prin alcatuirea dintr-o clientela proprie care poate fi fie specializata intr-o anumita tematica (capabila sa parcurga distante impresionante pentru a surprinde inca o fateta a pasiunii lor), fie atrasa de tot ce este cultural, fie ocazionala, care este de obicei majoritara si se constituie din cei care, aflati in concediu sau vacanta in scopul odihnei si recreerii, viziteaza si obiectivele turistice antropice din spatiul in care se afla. O alta caracteristica a fluxurilor care participa la realizarea turismului cultural o reprezinta apartenenta participantilor la categorii socio-profesionale superioare sau cu un nivel de educatie mediu si ridicat: elevi, studenti, intelectuali si de aceea caracterul sau de masa este incert. Preponderenta in alcatuirea fluxurilor turistice este populatia urbana.
Practicile turistice culturale sunt si ele destul de diferite, variind de la vizitarea muzeelor si monumentelor in scopul cunoasterii efective a patrimoniului acestora, la simpla lor utilizare, ca decor al unor practici ludice (frecventarea unei cafenele sau a unui bar situat in apropierea unui obiectiv de patrimoniu, de exemplu). Exista, se pare, si o diferentiere a practicilor culturale pe sexe: femeile sunt mai atrase de artele plastice si de arhitectura, dominand net miscarile turistice culturale; barbatii prefera siturile tehnico-stiintifice, traditiile si artele populare. In general exista o preferinta pentru siturile culturale in aer liber, ruinele atragand mai multi vizitatori decat multe monumente pastrate intactate.
Practicile culturale se pot deosebi si in functie de specificul mental si comportamental al unor popoare. Astfel, anchetele efectuate in Franta, principala destinatie a turismului cultural mondial, demonstreaza o anumita superficialitate a spaniolilor, o preferinta a germanilor pentru arta romana sau Evul Mediu, dorinta nord-americanilor de a-si regasi radacinile culturale, atractia olandezilor pentru spatiile rurale, interesul britanicilor pentru descoperirea monumentelor si a locurilor care evoca relatiile franco-engleze, in timp ce italienii prefera sanctuarele si locurile de cult.
In ultimii ani formele de practicare a turismului cultural s-au diversificat foarte mult, luand forma sejururilor lingvistice, a turismului gastronomic. Imbogatirea ofertei turismului cultural se realizeaza sub presiunea a doi factori: cererea publicului, tot mai curios si exigent si atitudinea comunitatilor locale care doresc sa obtina beneficii de pe urma activitatilor culturale pe care le finanteaza.
Eficienta turismului cultural este cea mai redusa dintre toate tipurile de turism, dar dezvoltarea sa prezinta si o serie de avantaje, ce se refera la faptul ca cererea este stabila, solida si nu tine cont de moda, asa cum a fost cazul turismului balneo-climateric. Potentialul de extindere este imens, mai ales in contextul mondializarii, cand situri exotice precum Insula Pastelui nu mai sunt asa de indepartate.
Profilul de piata al turistului cultural
- nivel mai ridicat al educatiei si veniturilor
- cheltuiesc mai multi bani
- petrec mai mult timp intr-o zona
- sunt mai multe femei decat barbati
- se incadreaza in grupa de varsta 45 -64 de ani
- prefera hotelurile si motelurile ca modalitati de cazare
- sunt mai dispusi sa calatoreasca in perioadele de extrasezon (in special toamna).


Fisiere in arhiva (1):

  • Turismul Cultural in Tarile Baltice.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:

* Prin apăsarea pe butonul “Descarcă acum” declar că am citit, înțeles și agreat termenii și condițiile.
* Prețul este fără TVA.


Hopa sus!