Turism Romania-Turcia

Capitolul 1

Concepte în turism

Noţiunea de turism exprimă un mod de recreere alături de alte activităţi şi formule de petrecere a timpului liber. Acesta presupune deplasarea temporară a persoanelor spre destinaţii situate în afara reşedinţei obişnuite şi desfăşurarea unor activităţi neremunerate, în acele locuri. Sejurul efectuat trebuie să fie de cel puţin 24 de ore. Turismul include un ansamblu de servicii, printre care şi cele de transport, cazare, alimentaţie şi agrement. Aşadar, toate aceste elemente distincte influenţează, într-o mare măsura, progresul turismului şi implicit al economiei.

După cel de-al Doilea Război Mondial au apărut mutaţii în viaţa socialo-economică a întregii lumi. Astfel au apărut posibilităţi de creştere a productivităţii muncii. Acestea au avut efecte pozitive asupra membrilor societăţii, precum creşterea veniturilor şi a puterii de cumpărare, mărirea concediilor, sporirea duratei timpului liber prin reducerea zilei şi a săptămînii etc. Călătoriile au apărut ca efect al dorinţei oamenilor de a se desprinde de mediul cotidian şi au fost influenţate de modernizarea şi dezvoltarea mijloacelor de transport şi de informare.

Cu ajutorul datelor statistice date de Organizaţia Mondială de Turism se poate vedea că în anul 1880 numărul turiştilor internaţionali a fost de 30 000, iar în 1980 s-au înregistrat 285 de milioane. În prezent înregistrîndu-se peste 400 de milioane de turişti. Turiştii internaţionali sînt cei care călătoresc într-o altă ţară decît cea în care îşi au domiciliul. În urma altui studiu s-a arătat că astăzi încasările din turismul internaţional reprezintă, aproximativ 10-15% din exporturile mondiale şi cel mai important capitol al comerţului invizibil.

Rolul şi locul turismului în geografia economică mondială

Turismul a apărut ca efect după combinarea mai multor ramuri precum construcţiile, industria alimentară, industria electronică şi electrotehnică, industria energiei electrice şi termice, industria construcţiilor de maşini, industria lemnului etc. Aceste ramuri reprezintă ramurile furnizoare, sunt cele care oferă baza materială a turismului, iar unele dintre ele ajută şi producţia oferită de unităţile de cazare. Alte industrii precum comerţul, comunicaţiile, cultura, transporturile, asistenţa medicală, ajută direct la satisfacerea cerinţelor clienţilor. Pentru a putea avea un produs turistic de calitate superioară, toate aceste ramuri trebuie să lucreze împreună şi să ofere fiecare în parte lucruri de calitate superioară.

Resurse turistice şi forme de turism

Potenţialul turistic mondial este constituit din obiectivele naturale şi obiectivele antropice. Obiectivele naturale sînt constituite din: formele de relief, rîuri, lacuri, ţărmuri marine, vegetaţie, fauna etc, iar obiectivele antropice sunt cele realizate de oameni: monumente istorice, arhitectonice, de artă, muzee, obiective etnografice şi de folclor etc.

În funcţie de potenţialul turistic putem distinge mai multe tipuri de turism precum:

Turism de aventură, turism cultural, turism balnear, turism de afaceri, ecoturism, turism religios, turism sportiv, turism montan, turism rural, turism de litoral şamd.

Marile zone turistice ale Terrei

„În funcţie de o serie de criterii generale - între care potenţialul turistic (natural şi cultural-istoric), echiparea tehnico-materială a teritoriului, circulaţia turistică, poziţia

geografică, calitatea mediului înconjurător şi reţeaua de aşezări rurale şi urbane -

Organizaţia Mondială a Turismului a distins şase regiuni turistice, care înglobează

aproape toată suprafaţa Terrei, şi anume: Europa, Americile, Asia de Est şi Pacific,

Africa, Orientul Mijlociu, Asia de Sud.”