Tarmurile

Extras din referat Cum descarc?

Tarmurile sant adesea fragmentate de golfuri, separate intre ele de fasii de uscat, capuri sau peninsule.
Aspectul lor difera in functie de natura substratului din locul unde se intalnesc pamantul si marea; tarmurile joase si nisipoase formeaza plaje, cordoane litorale sau lagune; cele stancoase si inalte creeaza un peisaj salbatic, cu aspect dantelat si, uneori, impozante faleze. Acestea sant marginite de plaje formate din acumularea sedimentelor nisipoa- se aduse de pe uscat sau provenite prin fragmentarea rocilor de catre valuri. Sub efectul curentilor, nisipul se acumuleaza adese ori in sageti litorale sau cordoane litorale, care se intind paralel cu tarmul. Se intampla ca un cordon litoral sa inchida un golf, izolandu-l de intinderile de apa sarata, dand astfel nastere unei lagune, cum este cea de la Venetia, Italia. Uneori, tarmul si o mica insula apropiata sant legate prin-tr-un cordon de nisip; acestea se numesc tombolo.
Nisipul transportat de vant se poate acumula in mici damburi de-a lungul tar-mului formand dunele litorale. Pe dune, permanent batute de vant, nu cresc decat plan-te care pot rezista aerului sarat de mare ca oyat si panicaut (sau scaietele-de-nisip). Aceste plante sant importante pentru ca radacinile lor impiedica vantul sa deplaseze nisipul si ajuta la fixarea dunelor.
Tarmurile stancoase sant alcatuite din diferite tipuri de roci. Marea invadeaza zonele joase, lovind fara incetare baza stancilor, erodandu-le. De aceea litoralul are o forma dantelata, din care inainteaza capuri si promontorii, sau este marginit de faleze inalte. Astfel se prezinta o mare parte a tarmurilor Africii de Nord, ale Greciei, Turciei, Norvegiei sau cele din estul Californiei Inferioare pana in Mexic.
Uneori, marea patrunde adanc in interiorul uscatului: in acest caz, avem de aface cu un tarm cu fiorduri sau cu rias. Fiordurile sant vai sapate in trecut de ghetari: cand ghetarii s-au topit, nivelul marii a crescut si apa a invadat vaile. Fiordurile se gasesc in regiunile reci ale globului, in special in Norvegia, unde pamantul era acoperit candva de o calota glaciara groasa.
Asa-numitele rias sant vai sapate de rauri ce curgeau printre munti situati per- pendicular pe tarmul marii; dupa scufundarea treptata a muntilor, apa marii a invadat gurile de varsare a raurilor, iar fostele culmi au devenit promontorii sau peninsule.
Ele exista in Bretagne, in Galicia-pe tarmul de nord-vest al Spaniei, sau, cu preca-dere, pe tarmul Statelor Unite, unde ria hesapeake se intinde pe o lungime de 250km. FALEZELE Falezele sant pereti stancosi, abrupti, formati prin actiunea marii. Valurile lovesc baza falezei si o erodeaza incetul cu incetul, iar partea superioara sfarseste prin a se pra- busi. In acest fel, falezele se retrag treptat. Rocile dure, ca granitul sau bazaltul, formea- za faleze abrupte, erodate neregulat. Este cazul celei de la Santorin, din Grecia, sau al ce- lei de la Capul Verde, din apropiere de Dakar. In calcare, care sant mai putin dure, faleze- le formeaza pereti verticali ...


Fisiere in arhiva (1):

  • Tarmurile.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Descarca gratuit aceast referat (0 €)

Completezi numele, prenumele și adresa de email. După aceea primesti prin email link-ul pentru descărcare. Completeaza o adresă de email validă.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.



Hopa sus!