Suceava

Orice asezare umana este asemenea unei fiinte vii, cu particularitati specifice, simboluri proprii, istorie inconfundabila.

Judetul Suceava - al doilea ca marime din tara - are un numar de 8 orase, din care 4 municipii si 90 de comune care au in componenta 396 de sate si catune.

Suprafata mare acoperita cu munti si terenuri cu vegetatie forestiera, aproximativ 53% , ii confera un loc aparte printre judetele tarii: lemnul de aici este de buna calitate, exploatat si prelucrat de multe societati comerciale de profil. Atat zona de munte cat si cea de deal sau de ses a judetului ofera bogate resurse materiale si umane, care, exploatate, pot contribui la o dezvoltare economica viitoare.

In multe localitati din judet se desfasoara o viata spirituala deosebita, remarcandu-se prin bogate traditii cultural - artistice de autentica valoare. Multi oameni de seama scriitori, artisti plastici, muzicieni, actori etc. s-au nascut si au trait pe aceste meleaguri, realizand manifestari culturale cu rezonanta.

Stefan cel Mare, domnitorul care pentru suceveni reprezinta un adevarat simbol si ale carui ctitorii - Putna si Cetatea de Scaun din Suceava - stau marturie peste timp, constituie model al patriotismului, darzeniei si harniciei.

Manastirile de arta medievala, ale caror picturi exterioare sunt unice in lume, constituie obiective turistice de o atractie deosebita, alaturi de celelalte muzee, case memoriale, rezervatii naturale sau popasuri turistice.

Intr-o impletire armonioasa dintre trecut si prezent, judetul Suceava poate oferi o imagine completa a vietii economice, culturale, artistice, turistice, pentru toti cei interesati in a cunoaste frumusetile si bogatiile.

Dupa cum atesta materialul arheologic descoperit pe teritoriul Judetului Suceava, aceste tinuturi au fost populate din cele mai vechi timpuri. Pe malul Prutului, in satul Mitoc si la Ripiceni au fost scoase la iveala urme a unor asezari datand din epoca paleolitica, unelte de munca avand o vechime de circa 250.000 de ani. Din epoca neolitica au fost identificate pe valea Jijiei urme ale culturii Cucuteni iar diverse unelte de munca apartinand epocii bronzului au fost descoperite in zona Ilisesti.

Continuitatea populatiei pe acest teritoriu este atestata si de prezenta elementului traco - getic si dacic ilustrat de ceramica dacica descoperita in comuna Scheia, precum si de vestigiile de cultura materiala de la Botosana si Udesti.

Din perioada de trecere la feudalism (sec.IV-X) dateaza urmele de asezari omenesti de pe vaile Prutului, Siretului, Moldovei. In sec al-XIII-lea teritoriul judetului Suceava a fost invadat de tatari. Cu toate acestea, formatiunile politice locale au continuat sa existe si sa se dezvolte.

In prima jumatate al sec XIV-lea apar primele targuri Siret si Baia - iar mai tarziu se formeaza primele trei capitale ale Moldovei: Baia ,Siret ,Suceava. In timpul stapanirii maghiare, Moldova a fost transformata intr-o formatiune statala militara cu centru la Baia. Dupa 1359, Moldova si a capatat independenta desavarsindu-si procesul de formare ca stat feudal. Sub domnia lui Petru Musat I (1374- 1392) targul Suceava a fost transformat in resedinta domneasca, prima mentiune documentara in care apare datand din 1388. Drept urmare, orasul se dezvolta, mestesugurile si comertul iau amploare si se ridica Curtea domneasca. Localitatea Vama a devenit in aceeasi perioada principalul centru de schimb al Moldovei cu lumea orientala.

In 1457 Stefan cel Mare a fost inscaunat domn al Moldovei. Perioada care a urmat s-a caracterizat prin adoptarea unor masuri menite sa consolideze statul moldovean si sa-i extinda influenta. In ultima parte a domniei sale, Stefan a contribuit la sporirea numarului de biserici si manastiri, in timpul sau ridicandu-se nu mai putin de 44 de monumente de arhitectura religioasa, expresie a artei moldovenesti de la sfarsitul sec al XV-lea. Dupa moartea acestuia in 1504, Cetatea de Scaun a Sucevei a cunoscut o noua epoca de inflorire sub domnia lui Petru Rares (1527- 1538), (1541- 1546). In aceasta perioada au fost ridicate Biserica Sf.Dumitru, manastirile Probota si Moldovita si au fost pictate in exterior manastirile Voronet si Humor.