Subcarpații Moldovei, Subcarpații Curburii și Subcarpații Getici

Subcarpatii

Alcatuiesc o zona deluroasa de tranzitie, de origine carpatica spre reg de podis si campie.

Marginesc spre ext Carp Orient si Merid, fiind alc dintr-un sir de depres marginite spre ext de un sir de culmi deluroase(Subcarp Moldovei)

sau de 2 siruri de depres marginite spre ext de 2 siruri de culmi deluarose (subcarp Getici si Curburii)

Geneza: prin modul de formare fac parte din orogenul carpatic, formandu-se la fel ca si acestia prin miscare de ridicare si incretire a sedimentelor de la periferia geosinclinalului carp(zona de avanfosa)

Moldovei Curburii Getici

1 Limite N: v Moldovei

S: Valea Trotusului

V: Carpatii Orientali

E: Culoarul Siretului. N: Valea Trotusului

S, S-E, E: Campia Romana

V: v Dambovitei N: v Carp Meridionali

S: Pod Getic

V: v Motrului

E: v Dambovitei

2 Evolutie paleogeografica Reprez sectorul cel mai vechi

Formarea incepe in miocen, se cont in pliocen si incheindu-se evolutia in cuaternar, faza valaha Formarea lor incepe in miocen, cont in pliocen, incheindu-se in cuaternar Strans legata de evolutia podisului getic

Ambele unitati, formand la origine un intins piemont- zona de tranzitie intre Carp si Campia Romana, formate de aluviunile aduse de raurile carpatice, ulterior, piemontul a consemnat o evolutie deosebita:

a) in partea N:de langa munte este antrenata intr-o misc de ridicare si incretire, dand nastere Subcarp Getici

b) in S: neantrenata in aceasta misc isi pastreaza caracterul de piemont fiind alc din pietrisuri(de ,,Candesti")ce form dealuri netede numite ,,podisuri"sau ,,platfome"ce alc Pod Getic

3 Geneza s-au format prin cutarea si tectonizarea (inaltarea sedimentelor) din zona de avanfosa a Carp Orientali intr-o succesiune de anticlinale (culmi deluroase) si sinclinale (depresiuni) s-au format prin cutarea si tectonizarea (inaltarea sedimentelor) din zona de avanfosa a Carp de Curbura, proces ce a avut loc in faza alpina finala s-au format prin cutarea si tectonizarea formatiunilor de varsta neozoica si cuaternara din zona de avanfosa a Carp Meridionali intr-o succesiune de anticlinale (culmi) si sinclinale (depres)

3 Litologie Sunt alc din roci moi. Friabile, de varsta neozoica si cuaternara:

Conglomerate, gresii, argile, marne, pietrisuri, nisip Alc din formatiuni de varsta neozoica si cuaternara

Calcare, argile, marne, nisipuri, pietrisuri

Remarcam patrunderea flisului cretacic si paleogen din zona montana sub forma unor pinteni montani (pintenu Ivanetu 1021m) Constituie cel mai tanar sector subcarp alc din formatiuni de varsta neozoica si cuaternara:

Argile, marne, nisipuri, pietrisuri

Predominante: pietrisurile de ,,Candesti"

4 Tipuri de relief a)major:depres:Neamt, Cracau-Bistrita, Tazlau-Casin

dealuri: clm Plesului, dl Runc, clm Pietricica

b)mediu vai: Moldovei, Bistritei, Trotus, Tazlau

c)minor organisme torentiale si alunecari de teren frecvente pe versanti a)major -depres- int/subcarp: Soveja, Vrancei, Valeni de Munte, Campina, Pucioasa

- ext/intracolinare: Vidra, Nera, Dumitresti, Policiori(vulc noroiosi)

- dealuri int si ext: unele cu struct de cute diapire (au samburi de sare)

- pinteni montani Ivanetu 1021m

b)mediu vai: Trotus, Susita, Putna, Milcov. Buzau, Prahova, Ialomita cu lunci si terase

c)minor org torentiale si alunecari de teren pamanturi rele a)major -depres int(subcarp): Novaci, Campulung, Arefu, Polovragi, Tismana

- depres ext(intracol): Tg-Jiu, Campu Mare

-dealuri int: Matau, Magura Slatioarei

-dealuri ext: Bran, Negru

b)mediu vai:Dambovita, Arges, Topolog, Olt, Oltet, Gilort, Motru, Tismana, cu lunci terase

c)minor alunecari de teren si org torentiale frecvente pe versanti