Structura Lingvistică a Populației

Introducere

Limba vorbită reprezintă un alt aspect, care trebuie luat în considerare în studiul geografic al populaţiei, aceasta constituind una dintre componentele principale ale naţionalităţii sau etnicităţii, care asigură transmiterea culturii şi menţine coeziune a grupelor umane.

Limba poate constitui un element de identificare sau diferenţiere a unor anumite grupe de populaţie şi de multe ori graniţele politice se suprapun cu graniţele lingvistice.

În prezent, pe glob se vorbesc circa 3000 de limbi şi dialecte; cifra este orientativă, mulţi autori apreciind numărul acestora la 6000 sau chiar 7000.Trebuie menţionat totuşi că anumite grupări etno-lingvistice nu deţin decît un număr redus de vorbitori, de la cîteva mii la cîteva sute. Mai mult, lingviştii sunt încă în proces de identificare şi clasificare a limbilor vorbite de populaţiile izolate din Africa, America Latină sau Noua Guinee. Numeroasele limbi vorbite astăzi pe glob reflectă în fapt eterogenitatea culturală, marea diversitate a populaţiei mondiale.

Clasificarea grupelor lingvistice

În clasificarea grupelor lingvistice se are în vedere importanţa relativă a acestora, importanţă reflectată de numărul actual de vorbitori, dar şi geneza acestora, respectiv originea şi legăturile istorice.

Luînd în considerare numărul de vorbitori, din totalul grupelor linvistice semnalate pe plan mondial, circa 30 prezintă un număr de locuitori mai mare de 50 de mil.şi doar 4 dintre acestea sunt vorbite de mai mult de 300 mil. de persoane.

Astfel, cea mai vorbită limbă pe glob este chineza (mandarin) cu circa 850 mil. de locuitori, urmată de engleză (440 mil. loc.), hindi şi spaniolă cu circa 330 mil. de locuitori fiecare.Alte limbi sunt vorbite de mai mult de 100 mil. de persoane : rusa, araba, bengali, portugheza, indoneziana, japoneza, franceza.

Pentru a uşura clasificarea grupelor lingvistice, atît de numeroase şi diverse, specialiştii au încercat o simplificare a acestora utilizînd criteriul genetic în funcţie de care au fost delimitate familiile lingvistice.

O familie lingvistică desemnează un grup de limbi care provin dintr-una singură, prima vorbită, numită şi proto-limbă într-un anumit areal care se apreciază a fi „de origine ”.

Apartenenţa grupelor lingvistice la o anumită familie poate fi recunoscută prin intermediul similarităţilor existente în vocabular şi gramatică.

Pe baza regularităţilor sau diferenţierilor de pronunţie a unor sunete în diferite limbi, lingviştii au reuşit să reconstituie evoluţia în timp a unor cuvinte şi chiar să le determine forma iniţială, originală înainte ca acestea să fie alterate sau transformate.După diverse estimări, numărul familiilor lingvistice identificate variază de la 30 la circa 100. Acestea, la rîndul lor, pot fi divizate în subfamilii, ramuri sau grupe.(schema de mai jos)