Stațiunea Lacul Roșu

ÊCheile Bicazului. Situat în valea râului Bicaz, este cel mai cunoscut si cel mai atragator defileu al Carpatilor Orientali, care strabate dinspre sud-vest spre nord-est muntii alcâtuiti din depozitele calcaroase ce s-au depus în marile triasice si jurasice. in masivul calcaros s-au format pesteri.doline si avenuri. Defileul este de origjne tectonica, numele sau si-a capalat de la râul Bicaz. având o lungime de 5 km. Astazi este cunoscut si sub numele de "paradisul alpinistilor".

în aval de Serpentina Mare, Piatra Poienii si Muntele Bardos se apropie doar la câtiva metri. Acest loc se numeste Poarta ladului dupa care mai jos urmeaza locul numit Pridvorul ladului. Apoi cheile se largesc, pâna la stâncile Turnului Negru. De aici porneste poteca câtre Pestera Neagra care are intrarea de 15 m înaitime si 3 m latime. De la intrare în pestera zarim falnicul turn al Pietrii Altarului. Pestera dupa 25 de m se strâmteaza, iar dupa înca 10 m se termina.

Inainte de varsarea Bicajelului în Bicaz se afla un pod neterminat, care se numeste Podul Ungurilor, început în anii 1940. Initial. podul a fost proiectat pentru ocolirea partii cele mai periculoase a cheilor, Gâtul ladului, dar nu s-a putut termina din cauza razboiului. in stânga podului, se inalta Peretele Bardosului cu Santinela de la Gâtul ladului. De la vârsarea pârâului Bicajel începe cea mai spectaculoasâ zona a cheilor cu 0 lungime de 800 m, Gâtul ladului, care se strecoara între Piatra Surducului si Peretele Bardosului.Spre capatul aval al Gâtului ladului se afla un pod pe valea Bicazului, deasupra caruia se deschide Pestera Cascadei. Pestera are o lungime de 69 m, asa de strâmta încât se viziteaza numai târâs. in dreapta podului gasim cel mai mare izvor carstic al cheilor, Izvorul Maria, la care ne conduce o carare.Peste drum, pârâul Bardos coboara de sus într-o rigola strâmta. De aici valea se largeste treptat, si în aval întâlnim numai paduri foioase. Cu 2,5 km mai jos, se desfasoara pe directia nord-sud, spectaculoasa creasta a Munticelului, care începând din 1971 este declarata zona ocrotitâ pe o întindere de 90 hectare