Starea mediului ambiant în Republica Moldova, surse de poluare și măsuri de protecție

Întroducere

Relaţiile om şi natură, în condiţiile trecerii de la economia planificată la relaţiile de piaţă şi în contextul agravării multor probleme sociale au contribuit şi la crearea unor probleme de mediu, cele mai esenţiale fiind înrăutăţirea stării mediului în ansamblu şi utilizarea neraţională a componentelor naturii. Activităţile economice din perioada de tranziţie au dus la creşterea a presiunei practic asupra tuturor componentelor de mediu: aer atmosferic, resursele acvatice, funciare, biologice şi asupra subsolului. Impactul care persistă pînă în prezent poartă caracter direct s-u indirect.

Scopul principal constă în:

- stabilirea stării actuale a componentelor de mediu

- identificarea cauzelor care au dus la înrăutăţirea calităţii factorilor de mediu

- stabilirea gradului de impact asupra mediului ca rezultat al activităţilor economice

- punerea în evidenţă a măsurilor întreprinse de instituţiile care elaborează politica de protecţie de monitorizare a mediului îndreptate spre îmbunătăţirea situaţiei.

Pentru realizarea obiectivelor propuse am utilizat sursele bibliografice pe această problemă, dările de seamă privind situaţia mediului înconjurător elaborate de către Inspectoratul Ecologic de Stat, precum şi analizat datele statistice ce ţin de gradul de impact sistematizate de această instituţie.

1. CARACTERIZARE DE ANSAMBLU A SECTOARELOR ECONOMICE ŞI IMPACTUL LOR ASUPRA MEDIULUI ÎNCONGURĂTOR

Resursele naturale reprezintă fundamentul oricărei activităţi socio-economice. Utilizarea raţională a lor este o condiţie primordială în dezvoltarea durabilă a oricărei ţări, inclusiv şi a Republica Moldova.

Transformările politice, economice şi sociale de la sfîrşitul secolului XX au afectat puternic economia ţării. Pierderea pieţelor tradiţionale din spaţiul ex-sovetic, creşterea bruscă a preşurilor la resursele energetice şi şi materia primă, restructurările din cadrul economiei naţionale şi alţi facturi au dus la scăderea substanţială a producţiei industriale şi agricole. Toate acestea au avut şi un impact major asupra mediului remarcat prin emiterea substanţelor poluante în aer şi ape, prin contaminarea solului şi generarea deşeurilor, prin degradarea diversităţii biologice, etc. Sectoarele cu cel mai mare impact asupra mediului este industria energetică şi transportul.

Republica Moldova nu dispune de resurse energetice şi de aceia este impusă să le importe. În ultimul deceniu ţara a fost capabilă să acopere din surse interne doar 3-55 din cantitatea totală de energie consumată. Gazul natural reprezintă circa o jumătate din resursele energetice primare importante, combustibilii lichizi alcătuiesc cca un sfert, iar restul îl formează importurile de cărbune şi energie electrică.

Cea mai mare parte din resursele energetice primare, circa 70% , sunt consumate pentru obţinerea energiei electrice şi termice. Alţi utilizatori direcţi împortanţi ai resurselr energetice sunt Transportul (cca 15%), industria (7%) şi sectorul agricol (3%). Dintre unităţile principale de producţie a energiei electrice cele mai poluante sunt Centralele electro-termice (CET). Impactul lor asupra mediului este determinat de natura combustibilului utilizat. Substanţial creşte capacitatea de poluare cînd CET-urile consumă cărbune, mai puţin poluante sunt cele care utilizează păcură, pecînd cele care folosesc în calitate de combustibil gazul natural au un impact relativ redus asupra mediului.

Dintre tipurile de transport din republică în rol mai important în dezvoltarea economică îi revene transportului auto, transportul feroviar şi transportul aerian. Însă ponderea lor este destul de disproporţionată: circa 88% din totalul transportărilor efectuate în ţară îi revine transportului auto, 11% transportului feroviar şi doar 1% celorlalte tipuri de transport, inclusiv şi aerian.

Situaţia în agricultură sa agravat odată cu aplicarea programului de privatizare , care de rînd cu parcelarea terenurilor agricole a dus la nerespectarea tehnologiilor de cultivare şi la reducerea drastică a învestiţiilor în sectorul agrar. S-a majorat puternic suprafeţele culturilor prăşitoare, cu o rentabilitate economică înaltă, ceea ce nu corespunde întotdeauna cerinţelor agronomice şi ecologice la organizarea şi utilizarea terenurilor agricole. În ultimul deceniu, a sporit considerabil suprafaţa ocupată cu culturi cerealiere, îndeosebi cu grău de toamnă şi porumb pentru boabe. Creşterea suprafeţelor cultivate cu porumb a dus la majorarea pierderilor de substanţă organică a solului şi eroziunea lui în deosebi pe terenurile cu relief accidentat. La fel şi creşterea suprafeţelor de floarea soarelui nu permite aplicarea adecvată a asolamentelor, prin respectarea termenului de reîntoarcere a culturii pe acelaşi cîmp în conformitate cu cerinţele agronomice. De rînd cu aceasta şi prelucrarea terenurilor este un obstacol considerabil în respectarea tehnologiilor de cultivare a culturilor de cîmp, ceia ce contribuie mult la intensificarea procesului de degradare a solurilor. La aceasta contribuie şi utilizarea nesatisfăcătoare a îngrăşămintelor organice şi minerale care ar putea să menţină nivelul de fertilitate a solurilor.

Dintre componentele de mediu afectate de activităţile economice din Republica Moldova remarcăm aerul atmosferic, apele de suprafaţă si subterane, solul, flora şi fauna şi subsolul. Cum se manifestă acest impact se examineză în capitolele care urmează.