Sibiu

Judetul Sibiu se afla situat in mijlocul tarii, intre 490 17 latitudine nordica si 450 28 latitudine sudica respectiv 240 57 longitudine estica si 230 35 longitudine vestica. Aflandu-se in partea sudica a Transilvaniei, el este strajuit de muntii Fagarasului si ai Cibinului. Se invecineaza la nord cu judetul Mures, la est cu judetul Brasov, la sud cu judetele Arges si Valcea iar la vest cu judetul Alba. Este un judet mijlociu al tarii ocupand o mare parte din podisul Transilvaniei.

Populatia judetului Sibiu numara 425 873 locuitori. Resedinta judetului este municipiul Sibiu care numara 169 696 locuitori. Caile de comunicatii rutiere, feroviare si aeriene ii asigura legaturi cu intreaga tara. Judetul Sibiu cuprinde doua municipii, sapte orase, si cincizecisitrei de comune cu o sutasaptezecsicinci de sate. Ressdinta a judetului cu acelasi nume, municipiul Sibiu este asezat in centrul acestuia. In partea de nord se invecineaza cu localitatile Sura Mare si Sura Mica, in vest si sud vest se invecineaza cu localitatile Cristian, Rasinari si Poplaca. In partea de sud si sud est este invecinat cu localitatile Cisnadie, Cisnadioara si Selimbar. In partea de est este vecin cu localitatile Daia si Noul. Situat pe albia raului Cibin si a afluentiloer acestuia, in apropierea muntilor cu acelasi nume si a trecatorii Turnu Rosu, Sibiul, prin distinsa-i personalitate ne dezvaluie o istorie bogata in evenimente. Existenta omului pe aceste meleaguri, este atestata de descoperirile arheologice din neolitic din localitatea Racovita completate cu descoperirile din epoca bronzului de la Gusterita Sibiu. Orasul Sibiu a fost atestat documentar printr-un document dat de papa Celestin al III lea la data de 20 decembrie 1191. Pe parcursul catorva secole orasul apare sub diferite denumiri cum sunt Cibiniensis (1192-1196), Scibiniensis (1211), villa Hermani (1223), Hermannstatd (1366), Sibinu, Sibiliu (1482). Prin Bula de Aur a regelui Andrei al II lea, Sibiul devine comitat, centru administrativ si politic. Transformarile de natura juridica si administrativa au dus la desfiintarea comitatului si transformarea lui in scaun. Pe masura dezvoltarii sale economice si politice Sibiul capata mai multe drepturi cum sunt: dreptul de a si alege singuri conducatorii, dreptul de a avea stema proprie, dreptul de judecata, dreptul la privilegii. Dupa colonizarile succesive ale sasilor, prin imbinarea privilegiilor obtinute de acestia cu cunostintele tehnice si organizatorice apar primele forme de organizare ale mestesugarilor in circa 29 de bresle cu aproximativ 330 de mestesugari. O ocupatie de baza a sibienilor din acele timpuri o constituia comertul cu Tarile Romane si cu orasele apusene. Sibiul a fost un fel de Geneva pentru familiile boieresti din Tarile Romane. Evolutia urbanistica a Sibiului a urmat calea tipica a oraselor medievale. In secolul XV Sibiul era o cetate puternica pe ...

- Judetele si orasele Romaniei in cifre si fapte - vol I judetele Romaniei - ed . Departamentului pentru administratia publica locala 1994

- Judetele si orasele Romaniei in cifre si fapte - vol II B orasele Romaniei - ed . Departamentului pentru administratia publica locala 1995

- Alexandru Avram , Vasile Crisan - Ghid de oras - Sibiu - ed. Sport turism 1983