Sectorul 6

Localizare geografica

Sectorul 6 se afla situat in partea de vest a Bucurestiului la o altitudine medie de 85 m; pe teritoriul sau se afla atitudinea maxima a capitalei, 94,63 m, pe bulevardul Iuliu Maniu.

Harta administrative a Municipiului Bucuresti

(Sursa: Harta digitala a municipiului Bucuresti)

Scara: 1:16000

Suprafata totala a sectorului 6 este de aproximativ 37 km2, situandu-se pe locul doi ca marime in cadrul sectoarelor capitalei, primul fiind sectorul 1.

Conform adresei nr. 50675-1981, Administratia Domeniului Public, sector 6, cartierele cuprinse in acest sector sunt: Crangasi - Giulesti, Drumul Taberei si Militari.

Repere istorice

Reperele istorice ale sectorului 6 sunt legate de zona Crangasi, care se pare, a fost locuita cu mult inainte de epoca primelor migratii. In secolul al IV-lea au fost gasite monede din timpul lui Valentinian I (364 - 375) si un cuptor de ars oale. De asemenea s-a formulat ipoteza ca unele morminte din secolul al III-lea descoperite la Giulesti, ar putea sa apartina unui neam iranian numiti sarmanti, neam ce fusese aliat cu dacii, pe vremea lui Decebal, in luptele impotriva romanilor.

Bucurestiul, in perioada interbelica era impartit in cinci sectoare, in cadrul a cinci culori, actualul sector 6 corespunzand ca forma administrativa cu Sectorul de Negru al Capitalei. Cand s-a adoptat in 1952 denumirea administrativa de raioane, sectorul 6, includea raioanele Gheorghe Gheorghiu-Dej si o parte din raionul Lenin. Dupa 1974 s-a revenit la denumirea de sectoare.

Delimitare

Incepand de la intersectia raului Dambovita cu Str. Stefan Furtuna si Sos. Cotroceni, limita de est a sectorului urmeaza traseul: Sos. Cotroceni, B-dul Geniului, Drumul Sarii (toate inclusiv) pana la intersectia cu Calea 13 Septembrie si B-dul. Ghencea.

- Limita de sud: B-dul Ghencea, Prel. Ghencea (ambele inclusiv) pana la intrarea Floarea Galbena.

- Limita de vest: linia conventionala care porneste din dreptul intrarii Floarea Galbena pana la complexul de sere floricole (exclusiv), pe limita de sud si de est a acestuia pana la Str. Emil Bodnaras (astazi Bd. Timisoara), pe Str. Emil Bodnaras (inclusiv) (astazi Bd. Timisoara), spre vest pana la linia caii ferate de centura spre nord, apoi pe aceasta linie ferata pana la canalul Arges, canalul Arges, pana la statia Intreprinderii canal-apa Bucuresti, de aici pe canalul deversor pana la raul Dambovita, se continua pe raul Dambovita pana la Drumul Morii.

- Limita de nord: calea ferata Bucuresti-Rosiori, incepand de la Drumul Morii pana la Drumul Carierei (exclusiv), Calea Giulesti pana la intersectia cu Sos. Orhideelor, in continuare pe Calea Plevnei pana la Str. Stefan Furtuna, pe Str. Stefan Furtuna pana la raul Dambovita (toate inclusiv).

Caracteristici fizico - geografice

Din punct de vedere al reliefului sectorul 6, s-a dezvoltat intr-o zona de campuri netede, principalul contrast de relief fiind dat de valea raului Dambovita care il strabate. Modificari importante apar la scara microreliefului, induse pe de o parte de intreaga gama a constructiilor cu caracter edilitar si rezidential, pe de alta parte de amenajarea teritoriului la nivelul infrastructurii de transport si comunicatie.

Clima este temperat continentala, influentata de caracteristicile zonei de contact ale maselor continentale estice cu cele vestice si sudice. Masele de aer estice predominante, imprima climei nuante excesive, eu veri fierbinti si ierni deseori aspre.

Din punct de vedere hidrogeografic, sectorul 6 se suprapune peste bazinul hidrografic Arges, principalul curs de apa care strabate zona fiind Dambovita. Incadrat in categoria de folosinta complexa, Lacul Morii are o suprafata la nivel normal de retentie de 256 ha si un volum de 14,2 mil. m3.

Sectorul 6 este strabatut de raul Dambovita, care odinioara se revarsa din matca, provocand mari inundatii. Reamenajarea cursului Dambovitei, prin ample lucrari hidrotehnice, a dus la captarea apei intr-un lac de acumulare cu o suprafata de 2,6 km2, denumit Lacul Morii.

Fig.1 Lacul Morii Fig.2 Insula de pe Lacul Morii

Panza freatica se afla in baza depunerilor de loess si loessoide (- 20 m si - 30 m) si din ea se alimenteaza cu apa potabila platformele industriale si locuintele care nu sunt racordate la reteaua de alimentare.

Modificarile antropice puternice datorate constructiilor (locuinte, platformele industriale, drumuri etc) au determinat destructurarea profilului de sol initial (brun roscat) si aparitia asa - numitelor ,,protosoluri antropice".