I. Scurt istoric ...3 II. Scopul lucrarii. Materiale folosite 4 III. Profilul regiunii Baia Mare ...5-7 IV. Compania AURUL S.A 7-8 V. Cianura ..8-9 VI. Cuprinsul accidentului ..9-12 VII. Urmarile scurgerii de cianura .12-14 VIII. Concluzii ..14-15 IX. Bibliografie ..15
I. Scurt istoric Depresiunea Baia Mare este situata in zona de contact dintre Platforma Someseana si Carpatii Orientali. La sfarsitul Pliocenului, aceasta regiune facea parte dintr-un bazin marin. In timpul Neogenului, in zona a avut loc o activitate vulcanica intensa, pe fondul careia s-a dezvoltat un lant muntos de 50 km lungime: Varatec-Gutai-Oas. Rocile eruptive din aceste masive muntoase au in componenta minereuri auro-argintifere si de metale neferoase: plumb, zinc, cupru, aur in stare libera si argint. Primele activitati miniere in aceasta zona sunt atestate din secolele al II-lea si al III-lea d.Hr. In jurul acestor asezari miniere a aparut si s- a dezvoltat orasul Baia Mare. La inceputul mileniului II, minele din regiune erau in proprietatea regilor Ungariei, iar in Evul Mediu, principii Transilvaniei si-au exercitat controlul asupra activitatilor economice. In secolul al XIV-lea, in Baia Mare functiona o monetarie. In timpul domniei lui Matei Corvin,dupa anul 1468, pe monedele batute in Baia Mare, apar doua ciocane de maner incrucisate, care, ulterior, vor face parte atat din sigiliul, cat si din stema orasului. Exploatarea se facea prin saparea unor galerii in forma de put, iar minereul extras era zdrobit in pive, macinat si spalat. Aurul, in schimb, se gasea atat in stare solida, ,,destul de curat si pur de la natura", cat si in componenta minereurilor. Aurul ,,se spala in albiile cu nisip ale paraielor" (Nicolae Olahus, umanist de renume mondial, calator prin Maramures). Operatia de spalare a nisipului aurifer, in albiile raurilor din regiune, era preponderent o atributiune a femeilor, sotiile minerilor. Aceasta ,,imagine", surprinsa de cetatenii straini ce vizitau Baia Mare, a stat la baza atribuirii denumirii de Cetatea Raul Doamnelor. In a doua parte a secolului al XX-lea, activitatea miniera a devenit nerentabila, insa regimul comunist a decis subventionarea acestui sector. Dupa caderea regimului (1989) si in baza clauzelor de preaderare la structurile Uniunii Europene, mineritul si-a incetat activitatea, toate perimetrele miniere intrand in conservare. II. Scopul lucrarii Prezenta lucrare cuprinde o trecere in revista a activitatii miniere realizate de fosta companie de stat romaneasca in parteneriat cu compania australiana Esmeralda, trateaza pe scurt circumstantele deversarii de cianuri din 2000 si noile tentative ale Romaltyn Mining de redeschidere a operatiunilor de extragere a aurului prin cianurare. Materiale folosite In realizarea lucrarii s-au folosit metode de analiza si sinteza prin studierea materialelor din bibliografia prezentata la finalul referatului. Informatia obtinuta din diversele surse a fost selectata, comparata si analizata pentru respectarea structurii lucrarii si prezentarea in cadrul acesteia de date cat mai exacte.
1. Roxana Pencea, Tudor Bradatan, Stefania Simion; Baia Mare - Avanpremiera dezastrului provocat de industria miniera, Mining Watch Romania, 2013. 2. Puscas Gabriel Sebastian, Accidentul ecologic de la Baia Mare (2000), Universitatea Oradea, Facultatea de Geografie, Turism si Sport, Specializarea Geografie, 2012-2013. 3. Rezumat al raportulu ,,Scurgerea de cianura de la Baia Mare, Romania", realizat de catre Programul Natiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) si Biroul pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA) , Scurgerea de cianura de la Baia Mare, Romania - Cauze, Desfasurare, Urmari, iunie 2000. 4. Mining Watch: http://miningwatch.ro/o-noua-deversare-cu-steril-toxic-in-baia-mare/
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).