Schimb de energie între țările lumii

Importanta perioadei actuale este data de rapiditatea schimbarilor si de parerea larg raspandita ca schimbarileclimatice nu sunt un fenomen natural.

Modul cel mai radical de abordare a provocarii climatice este sa incercam impreuna sa stopam schimbarile climatice prin aplicarea protocolului de la Kyoto. Insa exista o politica alternativa mai productiva, aceea de a alege o ,,strategie de adaptare" bazata pe conceptia ca solutia pentru provocarile schimbarilor climatice va fi gasita prin progresul tehnologic. Este nevoie de cercetare si investitii pentru a putea descoperi noi tehnologii care sa imbunatateasca modul in care noi, in Occident, si vecinii nostri de pe intregul glob, traim in mediu si cu mediul. O strategie mai promitatoare nu consta in subminarea surselor pietei pentru cresterea economica si progresul tehnologic, ci in folosirea in avantajul nostru a societatii cunoasterii, pe care o creeaza procesul de globalizare.

In ceea ce priveste energia, pe termen mediu, singura tehnologie energetica care a dovedit ca poate avea un impact semnificativ asupra aprovizionarii cu energie, este energia nucleara. Solutii alternative precum energia eoliana sau biocombustibilii contribuie numai intr-o mica masura la cresterea aprovizionarii cu energie. Acestea pot fi doar suplimente locale. De aceea, interdictiile de dezvoltare a energiei nucleare vor trebui ridicate.

Provocarea fundamentala o reprezinta redobandirea unui consens general privind energia nucleara. Uniunea Europeana si statele membre ar trebui sa acorde credite fiscale mai mari si stimulente industriei, intreprinderilor mici, regiunilor si municipalitatilor locale, precum si proprietarilor de locuinte si consumatorilor pentru a incuraja astfel atat cercetarea si dezvoltarea, cat si adoptarea rapida a energiilor regenerabile si a tehnologiilor in domeniul pilelor de combustie pe baza de hidrogen. Insa cea mai mare provocare pentru UE in urmatorii douazeci de ani va fi sa incurajeze spiritul competitiv si mediul lipsit de reglementari, care, cumulate cu o perfectionare a competentelor si a educatiei, sa le ofere europenilor cea mai mare sansa de a fi printre cei dintai

care profita din plin de noile oportunitati tehnologice.

Un tablou al energiei in Uniunea Europeana si tarile CEE

Statele Membre ale UE se pot imparti, din punct de vedere al surselor de energie primara, in trei categorii: net producatori, net importatori si categoria speciala tarilor coeziunii.

Tarile net producatoare sunt Olanda, Danemarca si Marea Britanie.

Odata cu descoperirea zacamantului de la Groningen in anul 1959, Olanda a devenit celmai mare producator de gaz dintre tarile UE. Consumul de gaz, care depaseste 20 % din consumul total de energie primara in spatiul comunitar, este acoperit in mare parte de doi mari furnizori, Rusia si Norvegia, pe locurile urmatoare situandu-se Olanda si Algeria.