Roșia Montană

…despre Muntii Apuseni

Desi reprezinta cel mai inalt sector al Carpatilor Occidentali, Muntii Apuseni abia depasesc 1.800m in partea centrala (Bihor, 1.847m; Vladeasa, 1.834m; Muntele Mare, 1.825m). In general, altitudinile oscileaza in jurul valorii de 1.000m.

Substratul geologic este alcatuit predominant din sisturi cristaline, la care se adauga roci vulcanice (Muntii Metaliferi, indeosebi), flis (Trascau, Padurea Craiului) si calcare (in Muntii Bihor, Codru-Moma, Padurea Craiului, Trascau).

Clima acestui spatiu montan este influentata de pozitie (fiind situata pe traiectoria circulatiei vestice), altitudinile modeste si fragmentarea reliefului. Altitudinile induc, pentru o mare parte a zonei montane, un climat de dealuri, climatul montan reducandu-se ca areal doar la zona centrala.

Muntii Apuseni se remarca prin cantitatea mai mare de precipitatii fata de regiuni cu altitudini similare datorita expunerii vestice: in Bihor-Vladeasa-Muntele Mare cad peste 1.200mm/anual (in Vladeasa chiar peste 1.300mm, fiind unul dintre arealele cele mai ploioase din tara).

Muntii Apuseni au resurse variate: minereuri de fier, carbuni inferiori, minereuri complexe si auroargintifere, mercur, molibden, bauxita, roci de constructie, pasuni, paduri, hidroenergie, ape termale si un potential turistic deosebit. Muntii Apuseni sunt populati integral, pana la altitudini mari (1.400-1.600m), unde exista asezari permanente si cvasipermanente.

O populatie straveche si continua caracterizeaza acest spatiu considerat, pe buna dreptate, un nucleu al etnogenezei poporului roman. O foarte interesanta constatare, prea putin cunoscuta, despre locuitorii din Muntii Apuseni: aici furtul (hotia) este un fenomen necunoscut sau cel putin nepracticat pana cu putin timp in urma. Densitatea populatiei are in prezent valori medii de 50loc/km2, mai ridicat in depresiuni si vai si mai reduse proportional cu inaltimea. Sporul natural este de 5’, relativ redusin comparatie cu valorile din alti ani. Un grup original de locuitori il constituie motii, care locuiesc pe Aries si Crisul Alb.

Asezarile rurale sunt in general mici si mijlocii. Pe vai si in depresiuni s-au dezvoltat asezari adunate, unele cu aspect liniar. O mare parte dintre acestea au o textura risipita, cu "cranguri" situate la distante mari unele de altele, cum ar fi asezarile componente comunelor Bistra, Scarisoara, Albac, Horea, Vidra, Bucium etc.

Rosia Montana

Suprafata. Asezare geografica.

Localitatea este situatã într-un bazin si este strãbãtutã longitudinal de Valea Rosiei (Foies) ale cãrei ape sunt de culoare rosie-gãlbuie, datoritã oxizilor de fier continuti în apele de minã colectate pe parcurs.

Rosia Montana (fostul Alburnus Major de pe vremea romanilor, 131 e.n.) este o comuna din România, situata în judetul Alba. Se întinde pe o suprafata de 4161 ha si numara 3716 de locuitori. Comuna Rosia Montana cuprinde urmatoarele sate: Gura Cornei, Corna, Rosia Montana, Bunta, Ignatesti, Gura Rosiei, Balmosesti, Iacobesti, Tarina, Blidesti, Bucium Sat, Dogaresti, Hilesti, Floresti, Bisericani, Carpenis). Rosia Montana este situata la aproximativ 800 m altitudine pe versantul nord-vestic al Carpatilor Meridionali, în sudul Muntilor Apuseni (la poalele Muntilor Metaliferi), la cca. 80 de km de orasul Alba Iulia, resedinta judetului Alba, la 50 km de orasul Brad, la 11 km si respectiv 15 km de alte doua orase – Abrud si Câmpeni.

Situata la aproximativ 800 de metri altitudine, Rosia Montana repezinta un colt de rai in care culmile domoale se imbina cu masivele muntoase ce au fost indelung exploatate din cauza continutului ridicat de aur. Gurile de galerii romane sapate in stanca sunt vizibile pe toti versantii care inconjoara Rosia Montana, creand o priveliste unica. Pasunile, padurile si stancile formeaza peisajul caracteristic al Muncilor Apuseni, in care gospodariile traditionale exista din vremuri milenare. Peisajul este completat de "tauri", lacuri artificiale construite pentru a sustine activitatea miniera.