Romania

Extras din referat Cum descarc?

Romania este situata in SE partii centrale a Europei, pe cursul inferior al Dunarii si cu iesire la Marea Neagra, intre 43?37?07?-48?15?06? lat. N si 20?15?44?-29?41?24? long. E. Suprafata Romaniei este de 238391 km?.
Limite: in N si E Ucraina, in E Marea Neagra si Rep. Moldova, in S Bulgaria, in SV Iugoslavia si in V Ungaria.
Relieful: Romania este o tara carpatica si dunareana, cu iesire la Marea Neagra. Relieful sau este armonios repartizat: muntii, care formeaza un arc in partea centrala, ocupa 31% din suprafata, dealurile si podisurile 33%, iar campiile situate in S si V tarii 36%. In Carpatii Romanesti, element component al sistemului muntos alpino-himalayan, se disting, in functie de orientarea culmilor, altidune, forme dominante de relief, strucutura geologica si pozitie fata de marea depresiune centrala a Transilvaniei, trei sectoare: Carpatii Orientali, Meridionali si Occidentali.
Carpatii Orientali, care se desfasoara intre granita de N a tarii si Valea Prahovei, sunt alcatuiti din trei zone dispuse paralel pe directia NV-SE: flisul (in E), culminand la 1907 m in vf, Toaca din masivul Ceahlau, zona cristalino-mezozoica in partea centrala (2303 m in vf. Pietrosu din masivul Rodna, altitudinea maxima din Carpatii Orientali) si zona vulcanica (in V), care atinge 2100 m in vf. Pietrosu din masivul Calimani; aceasta ultima zona reprezinta cel mai lung lant vulcanic din Europa (Oas-Gutai-Tibles-Calimani-Gurghiu-Harghita).Carpatii Orientali se caracterizeaza prin altitudini moderate, culmi parelele care inchid largi depresiuni (Prislop, Mestecanis, Ghimes-Palanca, Oituz, Predeal, s.a.); in masivul Rodnei se intalnesc urme ale glaciatiunii cuaternare (circuri, vai si lacuri glaciare); sunt bine impaduriti, constituind principalul domeniu forestier al tarii.
Carpatii Meriodinali, dezvoltati intre valea Prahovei si culoarul Timis-Cerna, cuprind patru masive principale (da la E la V): Bucegi (alt. max. 2505 m vf. Omu), Fagaras (2544 m in vf. Moldoveanu, alt max. din tara), Parang (2518 m in vf. Parangu Mare) si Retezat-Godeanu (2509 m in vf. Peleaga). Sunt mult mai masivi, cu alt. ce depasesc frecvent 2000 m, cu putine depresiuni (Lovistea, Petrosani, Hateg) si trecatori, ciculatia realizandu-se adesea prin defilee (Turnu Rosu, Cozia, Lainici s.a.); numeroase urme ale glaciatiunii cuaternare (circuri, vai glaciare, creste ascutite, lacuri), mai ales in masivele Fagaras si Retezat.
Carpatii Occidentali, delimitati de Dunare in S si Somes in N, alcatuiti din M-tii Banatului, Poiana Ruscai, si M-tii Apuseni, au aspect insular si sunt cel mai putin masivi (alt. medie 654 m, alt. max. 1849 m in vf. Curcubata Mare din masivul Biharia), cu numeroase depresiuni (Tara Motilor pe Aries, Zarand pe Crisul Alb, Bozovici pe Nera, Beius s.a.) si culoare transversale ( Timis-Cerna, Mures, Crisul Repede s.a.); calcarele au favorizat dezvoltarea unor bogate fenomene carstice mai ales in M-tii Apuseni.
In interiorul arcului carpatic se desfasoara Podisul Transilvaniei (400-700 m alt.) cu relief deluros, mai inalt in SE (Podisul Tarnavelor) si mai coborat in NV (Campia Transilvaniei); in NV tarii se afla Podisul Somesan, zona colinara cu o serie de culmi izolate cristaline (culmea Codrului, Magura Simleului), iar in E Podisul Moldovenesc. Cu intinse suprafete structurale si frecvente alunecari de teren, acesta reprezinta alt. de 300-500 m in Podisul Sucevei, 300-400 m in Podisul Barladului si numai 200 m in Campia Jijiei. 
In exterior Carpatii sunt dublati, intre Valea Moldovei si Valea Motrului de Subcarpati, uniate colinara alcatuita din roci friabile (marne, argile s.a.) ce favorizeaza procesele de panta, avand culmile paralele (alt. medie 500 m, alt. max. 1227 m in vf. Chicera din Subcarpatii Getici) despartite de depresiuni, vai longitudinale si traversate de rauri care izvorasc din Carpati. O zona piemontana discontinua face trecerea intre Carpati si Campia de Vest (sector al Campiei Panonice cu alt. medii intre 90-120 m), iar in S Piemontului Getic si Subcarpatii se interpun intre Carpati si larga Campie a Dunarii de Jos (Campia Romana), care reprezinta o oarecare variatie morfologica si coboara de la 300 m alt., in NV, la numai 10-30 m in SE, in zona Siretului Inferior; intre Dunare si Marea Neagra, se afla Podisul Dobrogei, ocupat in jumatatea nordica de Podisul Macinului, de varsta hercinica, abia atingand 467 m in vf. Tutuiatului, si de Podisul Casimcei, cu alt. sub 300 m, iar in jumatatea sudica de o platforma de 100-200 m alt.. In N Podisului Dobrogei se afla Delta Dunarii (4340 km? pe teritoriul


Fisiere in arhiva (1):

  • Romania.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Descarca gratuit aceast referat (0 €)

Completezi numele, prenumele și adresa de email. După aceea primesti prin email link-ul pentru descărcare. Completeaza o adresă de email validă.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.



Hopa sus!