Riscurile climatice în Podișul Sucevei

Studiul se bazează pe sinteza rezultatelor obținute în urma analizei, comparației, prelucrării statistico-matematice și grafice a datelor meteorologice pe o perioadă comună de jumătate de secol (1961-2010) la 5 stații meteorologice. În unele cazuri, s-a utilizat și o perioadă mai mare (în vederea desprinderii evoluției mediilor termice sau pluviale, unde au existat măsurători și observații) sau la un număr mai mare de stații și posturi pluviometrice, însă pe o perioadă mai scurtă.

Elementele climei și riscurile meteo-climatice aferente

Temperatura și riscurile termice

Temperatura suprafeței solurilor are o mare importanță fiind reprezentată pe diferite perioade de timp (semestrial, lunar, pe anotimpuri și zilnic).Temperatura solurilor crește din direcția N-NV spre S-SE de la Rădăuți spre Cotnari sau Roman cu o diferență de 2,2°C (Exemplu: Rădăuți 8,5° C - Cotnari 10,7°C).

La Rădăuti în anul 1980 s-a înregistrat cea mai scăzută temperatură măsurată la sol, aceasta fiind de 6,4°C, iar cea mai ridicată temperatură a fost înregistrată în anul 2007 la Roman, fiind de 12,9°C.

Poate fi observată o creștere a temperaturii medii anuale la suprafața solului în Podișul Sucevei.

Temperatura aerului

Analizând corelația dintre mediile termice ale aerului, respectiv ale solului, putem observa că acestea sunt în strânsă legătură având aceeași tendință crescătoare.

În ceea ce privește distribuția în teritoriu a temperaturii medii se observă o creștere a temperaturii din N-NV spre S-SE; așadar cea mai mică temperatură medie a fost înregistrată la Rădăuți și a fost de 0,4°C iar cea mai ridicată temperatură medie a fost înregistrată la Roman și a fost de 16,3°C. În decursul unui an, minimile medii au fost înregistrate doar în sezonul rece cu valoarea cea mai mică la Rădăuți (-3,2°C); maximile medii au fost înregistrate la Cotnari (19,8°C).

În anotimpul de toamnă temperaturile medii au o tendință de scădere, ele fiind mai ridicate în anul 1961 scăzând ușor până în anul 2010. În anotimpul de primăvară fenomenul este invers toamnei, temperatura medie crește între acești ani.

La nivel lunar, atât în luna ianuarie cât și în luna iulie temperaturile medii cresc dar nu cu aceași intensitate, luna ianuarie având un ritm mai lent.

În urma analizei, se observă o creștere atât a temperaturilor medii pe timp de iarnă cât și pe timp de vară pe întreaga suprafață a Podișului Sucevei în intervalul de timp studiat.

În ceea ce privește temperatura medie zilnică în orașul Suceava se constată că zilele cu valori sub 0°C sunt în lunile decembrie-februarie fiind în număr de 98; iar zilele cu valori peste 15°C sunt între mai și septembrie, mai exact 116 zile.

Riscurile termice din sezonul rece a anului sunt caracterizate de :

- Valuri de frig și singularitățile termice negative;

- Inversiuni termice;

- Zile cu diferite caracteristici termice de iarnă.

Numărul de nopți geroase și zile de iarnă a scăzut pe tot întinsul podișului, în schimb au crescut zilele cu îngheț în Suceava, Fălticeni și Roman. Numărul mediu anual de zile cu îngheț în aer este de 121 cuprins între 103 la Cotnari și 137 la Rădăuți.

Înghețul din aer, dar mai ales de la sol, devine hazard mai ales în afara iernii, în anotimpurile de tranziție. Scăderea accentuată a temperaturii în aceeași perioadă determină înghețul puternic în adâncime al solului.

Înghețul la sol și din aer poate determina în semestrul rece al anului, în combinație cu alte elemente climatice (umiditatea și precipitațiile atmosferice) depunerile de gheata (poleiul, chiciura moale și tare).

Riscurile termice din sezonul cald a anului:

- Valori de caldură și încălzire masive

- Maxime termice absolute ale aerului

- Zile cu diverse caracteristici termice (tropicale, caniculare)

Maximele termice absolute din aer măsurate la stațiile meteorologice din Podișul Sucevei prezintă o tendință de creștere la toate punctele de măsurători.