Riscuri hidrologice în Județul Bacău

Riscuri hidrice Bacau

POZIŢIA GEOGRAFICĂ A MUNICIPIULUI BACĂU

Municipiul Bacău, reşedinţa judeţului cu acelaşi nume, este situat în partea centralvestică a Moldovei, la doar 9, 6 km în amonte de confluenţa Siret-Bistriţa. Valea comună a celor două râuri are aspectul unui vast uluc depresionar cu orientare nord-sud, cu o deschidere laterală spre vest, spre valea Bistriţei, şi o îngustare spre sud, ”poarta Siretului”, suprapunându-se contactului dintre Colinele Tutovei şi culmile subcarpatice Pietricica- Barboiu.

Geografic, se află la interferenţa meridianului de 26º55' longitudine estică cu paralela de 46º35' latitudine nordică.

Din punct de vedere administrativ se învecinează cu comunele Hemeiuşi şi Săuceşti, în nord, cu comuna Letea Veche, în est, la sud cu comuna Nicolae Bălcescu, iar în vest, cu comunele Luizi-Călugăra, Măgura şi Mărgineni. Între aceste limite oraşul ocupă o suprafaţă de 4 186, 23 ha, fiind situat la altitudini de 151-181 m.

CADRUL NATURAL

Microrelieful vetrei oraşului este rezultatul activităţii celor două râuri şi a regimurilor lor hidrologice. Astfel la vărsare râul Bistriţa forma un masiv con de dejecţie. Datorită pantei mai accentuate dar şi depozitelor transportate, mai grosiere decât cele ale Siretului –provenienţa carpatică – albia şi gura de vărsare au avansat spre est şi sud-est, determinând deplasarea cursului Siretului spre stânga. Aceste cursuri vechi pot fi reconstituite de la nord la sud, între ele formându-se o serie de grinduri.

Ca forme tipice de relief menţionăm treptele de luncă şi terasele plane sau uşor înclinate, cu expoziţie estică şi sud-estică, având un drenaj bun şi o pânză freatică bogată.

Luncile şi terasele din apropierea oraşului sunt folosite pentru practicarea agriculturii, iar terasele înalte, pentru pomicultură şi viticultură. Terasele au favorizat construcţia căilor de comunicaţie şi au facilitat extinderea construcţiilor.