Rezervatiile Naturale din Podisul Mehedinti

Extras din referat Cum descarc?

Una dintre cele mai mici, dar mai bine individualizate regiuni regiuni geografice ale Romaniei, Podisul Mehedinti se inscrie ca trepta intermediara intre Muntii Mehedinti si Piemontul Motrului. Acest podis are o lungime de circa 53 km si o latime de 16-25 km, cu o suprafata de 785 km2 ce reprezinta 0.33% din suprafata tarii, are o orientare nord-vest spre sud-est.
Podisul Mehedinti, desi este o unitate geografica cu inaltimi caracteristice regiunilor deluroase, are o alcatuire petrografica si mai ales o structura geologica specifice muntilor. Astfel, cea mai mare parte a sa corespunde ,,panzei getice", alcatuita din roci metamorfice (micasisturi, gnaise, cuartite, etc.) venite dinspre vest, peste sedimentarul mezozoicului inferior si mijlociu. Inaintarea panzei cristaline, care are la baza pe alocuri si roci ultrabazice, serpentine, a antrenat si unele formatiuni sedimentare de dedesubt, formand o alta panza, formatiuniile autohtonului fiind astfel cutate si faliate.
Prezenta calcarelor face ca relieful carstic, cu formele si fenomenele caracteristice, sa ocupe un loc insemnat in peisajul regiunii. Asadar formele care se impun mai intai in peisaju sunt cornetele, care in graiul localnicilor inseamna tufaris in care domina cornul (Cornus mas), fiind o vegetatie caracteristica reliefului format pe calcare, cu sol subtire si bogat in schelet calcaros, sau numai local, in lapiezuri si fisuri.
Originalitatea cadrului natural din Podisul Mehedinti, cu o foarte mare varietate de manifestari a factorilor fizico-geografici, a facut ca in cuprinsul lui, pe o suprafata restransa, sa fie declarate nu mai putin de 17 rezervatii naturale, din cele 31 care se gasesc in judetul Mehedinti.
Majoritatea rezervatiilor fac parte din categoria celor botanice. In cadrul lor sunt ocrotite diferite plante rare, endemice sau relictare. Dar si in cele forestiere si complexe exista obiective botanice ca si in imprejurimile celor speologice si paleontologice, reflectand bogatia si diversitatea covorului vegetal din podis.
Rezervatia geomorfologica Complexul carstic de la Ponoare se gaseste in raza comunei Ponoarele, la 5 km spre sud-vest de Baia de Arama. Aici pe o suprafata de 100 ha sunt luate sub ocrotire cele mai diferite si originale fenomene carstice din tara noastra: polii, vai oarbe, pesteri, campuri de lapiezuri, lacul temporar Zaton si o arcada naturala sau pod, denumit de localnici ,,pod natural" sau ,,Podul lui Dumnezeu". Acesta s-a format in urma prabusirii unui tavan al pesterii, are circa 25 m lungime, 8 m latime si se ridica la o inaltime maxima de 14 m fata de fundul viroageo deasupra careia se arcuieste. Peste acest pod trece soseaua ce leaga Baia de Arama cu municipiul Drobeta-Turnu Severin. Spre vest, langa pod, se adanceste o dolina aproape circulara in al carei perete se observa vechea intrare a pesterii ramasa izolata in urma prabusirii tavanului si formarii dolinei si podului natural. Spre sud-veste, in podul natural, deasupra ,,pesterii podului", se intinde un camp de lapiezuri, iar mai departe apare un bazin larg, o vale cu fund plat, malos, in care primavara si vara in timpul ploios se formeaza lacul denumit Zaton. In perioadele uscate, fundul lacului este acoperit cu vegetatie de pajiste. Pe suprafetele calcaroase unde nu a fost degradata vegetatia se dezvolta diferite plante cum sunt Acnatherum calamagrostis, Carlina utzka, Cirsium acaulis, Cotinus coggygria, dar si reptile sudice Vipera ammodytes, Testudo hermanni, Lacerta viridis.
Rezervatia botanica Ponoarele, in suprafata de 20 ha, are ca obiectiv principal padurea cu liliac (Syringa vulgaris). Cenozele acestei rezervatii sunt constituite din amestec in diferite proportii de mojdrean, liliac, corn, lema cainesc, visin turcesc, darmox, paducel, macies, carpinita, salba raioasa, etc., printre care se inalta exemplare isolate de gorun, garnita, carpen, frasin si fag. Sunt abundente si numeroase plante agatatoare, ca: Clematis vitalba, Vitis silvestris, Hedera helix, Tamus communis. Majoritatea acestor cenoze sunt grupari secundare ce s-au format in urma defrisarii padurilor de gorun cu fag, garnita si alun turcesc, in subarboretul carora au existat arbusti care in present se dezvolta ca un tip aparte. Astfel pe povarnisurile stancoase se dezvolta formatiuni primare (cornetul Raiculestilor, pe versantii Vaii Raienilor, etc.)
Este de remarcat ca dupa aplicarea regimului de ocrotire din anul 1962, vegetatia in toate straturile acestor formatiuni a capatat o dezvoltare luxurianta. S-a dezvoltat puternic stratul format din mojdrean, creand impresia unei paduri de mojderean cu subarboret bine dezvoltat. Se observa regenerarea la speciile arborescente, ceea ce indica o evolutie de refacere a formatiunii de padure.
Rezervatia complexa Pestera Topolnitei si imprejurimile ei este situata in partea centrala a Podisului Mehedinti, in zona comunei Ciresu. Aici apele Topolnitei au sapat o vale adanca, cu maluri pe alocuri abrupte de peste 100m, iar sub cornetul Jupanestilor au un curs subteran deasupra caruia se bolteste un larg pod natural, ce inlesneste legatura dintre cele doua interfluvii - dintre Topolnita si Cosustea si Topolnita si Bahna. Poarta prin care dispare apa sub pamant este inalta de 50m si are denumirea de ,,Poarta Prosacului" sau ,,Usa Pesterii". La fel de


Fisiere in arhiva (1):

  • Rezervatiile Naturale din Podisul Mehedinti.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Descarca gratuit aceast referat (0 €)

Completezi numele, prenumele și adresa de email. După aceea primesti prin email link-ul pentru descărcare. Completeaza o adresă de email validă.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.



Hopa sus!