Relief și subdiviziuni în Munții Apuseni, clima, hidrografia învelișul biogeografic

Desi reprezinta cel mai inalt sector al Carpatilor Occidentali, Muntii Apuseni abia depasesc 1. 800m in partea centrala (Bihor, 1. 847m; Vladeasa, 1. 834m; Muntele Mare, 1. 825m). In general, altitudinile oscileaza in jurul valorii de 1. 000m. Substratul geologic este alcatuit predominant din sisturi cristaline, la care se adauga roci vulcanice (Muntii Metaliferi, indeosebi), flis (Trascau, Padurea Craiului) si calcare (in Muntii Bihor, Codru-Moma, Padurea Craiului, Trascau). Asociat acestor structuri geologice exista un relief diferentiat: suprafete de modelare ciclica indeosebi pe sisturi cristaline, relief structural si petrografic pe flis si calcare, relief vulcanic pe structurile eruptive. In Muntii Apuseni au fost identificate trei platforme de eroziune, asemanatoare si sincrone celor din Carpatii Meridionali, dar mai reduse altitudinal. O trasatura distinctiva a Muntilor Apuseni o constituie si frecventa mare a fenomenelor carstice de calcare. Exista mai multe areale, dintre care mai semnificative sunt: zona centrala Scarisoara-Padis-Cetatile Ponorului (cu ghetarul Scarisoara, sistemul subteran Cetatile Ponorului, izbucuri, ponoare etc. ). Muntii Trascaului (indeosebi cu relief de tip chei), Muntii Codru-Moma (cu platoul carstic Vascau, unde se afla izbucul de la Calugari, un sistem subteran, pesteri, polii) si Muntii Padurea Craiului (cu pesteri deosebite, cum este Pestera Vantului, cea mai lunga din tara, Pestera Mezaid etc. ). O caracteristica importanta a Muntilor Apuseni o constituie existenta in partea lor vestica a depresiunilor-golf. Subdiviziunile principale se pot grupa astfel: a) in partea centrala: Muntii Bihor, Vladeasa, Muntele Mare continuati spre extremitati cu Muntele Gaina (1. 484m), Muntii Gilaului si depresiunile Brad si Huedin; la izvoarele Ariesului se afla o regiune cu traditii istorice si populare intensa: Tara Motilor; b) in sud-est sunt Muntii Trascaului (cu Cheile Rametilor, Intregalde si in prelungirea lor nordica Cheile Turzii) si Muntii Metaliferi (cu un relief de conuri vulcanice partial transformate de eroziune); c) in vest sunt Muntii Zarandului (cu Vf. Drocea, 835m), Codru Moma (cu Plesu 1. 109m), Muntii Padurea Craiului si Muntii Plopisului (Ses), despartiti prin depresiunile-golf Zarand (pe Crisul Alb), Beius (pe Crisul Negru), Vad-Borod (pe Crisul Repede); acesti munti sunt reuniti uneori sub denumirea de Muntii Crisurilor; d) in nord, Muntii Apuseni continua prin jugul intracarpatic (Meses, Prisnel, Preluca) pana in apropierea Carpatilor Orientali. La vest de acest aliniament mai apare un sir de maguri (Magura Simleului si Culmea Codrului), marginite de dealuri (Dealurile Crasnei si Dealurile Salajului). Depresiunea Simleului are aspectul unei depresiuni-golf situata intre Meses si Plopis.

Clima acestui spatiu montan este influentata de pozitie (fiind situata pe traiectoria circulatiei vestice), altitudinile modeste si ...