Raul Oltet

Extras din referat Cum descarc?

Oltetul este colector principal al interfluviului Olt - Jiu (foto 3,). Bazinul sau este ingust, putin dezvoltat in zona Muntilor Capatani, unde isi are obarsia (de la altitudinea de 1600m), dar se desfasoara pe larg in zona subcarpatica si mai ales in cea piemontana. Sapandu-si valea in roci eruptive vechi, Oltetul strabate sectorul montan in linie dreapta, cu pante mari (45-50m/km) si fara afluenti. In amonte de Polovragi, in calea lui apare un masiv calcaros de varsta jurasica, prin care raul si-a taiat impunatoarele chei de la Polovragi, in care s-a format pestera cu acelasi nume. Isi continua drumul tot in linie dreapta, traversand cele doua depresionare si sirul de dealuri longitudinale subcarpatice.
Oltetul la Bals(mai 2009)
La Rosia, in culoarul extern, reuseste sa-si capteze doi afluenti mai mici: Cornatelul (S = 34 km2; L = 11 km) din dreapta si Taraia din stanga (S = 133 km2 ; L = 37 km).
Imediat, in aval, patrunde deja in Piemontul Getic fiind observat mai ales in perioada apelor mici. Astfel, debitul minim observat in 1961 la Nistoresti a fost de 1,07 m3/s, la Otetelis, in amonte de varsarea Cernei, 1,30 m3/s, iar la Bals chiar dupa aportul Cernei - abia de 0,300 m3/s (in septembrie). Panta medie a raului pe acest sector variaza in jur de 1 m/km. In aceste conditii in sectorul piemontan raul primeste abia cativa afluenti mai mici cu scurgerea intermitenta ca: Obislovul, Tulburea, Sascioara, Sasa (S = 106 km2 ; L = 30 km) si Pesteana (S = 92 km2 ; L = 30 km). 
La Balcesti, in Oltet se varsa cel mai mare afluent al sau, care-l intovaraseste chiar din zona inalta a culmilor Capatanii: Cerna (S = 617 km2 ; L = 99 km).
Cu exceptia Maritei (S = 11 km2 ; L = 12 km) si Plopului sau Recea (S = 39 km2 ; L = 17 km), pe care raul il primeste in zona sa de izvoare, Cerna este lipsita de afluenti, cu Cernisoara (S = 83 km2 ; L = 25 km), singurul afluent montan mai de seama, cu care se uneste la patrunderea sa in regiunea piemontana. Tot aici primeste si unele paraie mici intermitente din dreapta, ca Igiminea si Clamana, iar Draganu din stanga.
Din zona piemontana, din dreapta, Oltetul primeste inca o serie de afluenti cum sunt: Aninoasa, Caiuiul (S = 74 km2 ; L = 15 km), Geamartaluiul(S = 425 km2 ; L = 48 km) cu Horezu (S = 137 km2 ; L = 29 km), iar din stanga conflueaza cu Barluiul (S = 133 km2 ; L = 39 km) (I. Ujvari). Geamartaluiul, care vine dinspre nord-vest si se varsa in Oltet la intrarea in Bals dinspre Iancu Jianu primeste si el ca afluent paraul Balsita care trece prin cartierul Vartina. Barluiul, mai mic decat Geamartaluiul curge prin estul orasului Bals dinspre Padurea Sarului.
Sectorul inferior al Oltetului constituie partea nordica a Campiei Caracalului din estul Campiei Olteniei la zona de contact cu Piemontul Getic (platforma Oltetului) pe aliniamentul Craiova-Bals-Slatina.
Valea Oltetului, ingusta in zona deluroasa, ea se largeste in aval de Bals atingand 3-4 km, cu exceptia sectorului Teis, unde se ingusteaza datorita terasei joase de aici. Meandrele albiei minore sunt mai accentuate si mai numeroase in aval de Soparlita, inainte ca Oltetul sa ajunga in lunca Oltului. Albia minora este intens aluvionata si are aspectul unei veritabile terase de lunca 
Terasele sunt larg dezvoltate pe partea stanga, incepand de la Leotesti si pana la nord de Osica de Sus. Cea mai extinsa este terasa Branet (sincrona cu terasa Caracal a Oltului), cu altitudine de 25-30 m. Incepand de la aceasta localitate in aval, apar terasele joase, terasa Teis si terasa Parscoveni, dezvoltate tot pe partea stanga. Pe dreapta, la Voineasa, apare o terasa inalta ce domina terasa Caracal a Oltului si care se poate separa foarte greu de interfluviul invecinat, cu aspect de vechi con aluvionar al Oltetului.
Panta redusa a luncii Oltetului de aproximativ 1,25 m la un kilometru face ca la intrarea acestuia in lunca Oltului sa depuna materiale transportate (nisipuri, maluri, pietrisuri), sa formeze meandre foarte largi, sa-si schimbe cursul si sa inunde lunca primavara.
In realizarea acestei analize au fost comparate cursurile raului Oltet din anii 1980 si 2005. Pentru aceasta au fost folosite o harta topografica 1-50.000 din anul 1980 si o imagine satelitara din anul 2005.


Fisiere in arhiva (1):

  • Raul Oltet.docx

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:

* Prin apăsarea pe butonul “Descarcă acum” declar că am citit, înțeles și agreat termenii și condițiile.
* Prețul este fără TVA.


Hopa sus!