Râul Aranca

Extras din referat Cum descarc?

Cu izvoarele in Campia Vingai, la vest de localitatea Fenlac, Aranca este un rau tipic de campie, in sprijinul acestei afirmatii fiind atat caracteristicile albiei (conditionata de substratul geologic si de caracteristicile geomorfologice generale ale campiei), ale bazinului hidrografic, cat si de regimul hidrologic.
Fig.1 Cursul Arancai prin Campia Torontalului (sursa: Ardelean, Zavoianu, 1979)
Cea mai mare perte a bazinului hidrografic al Arancai se suprapune extremitatii vest a Campiei Toronalului, subunitate joasa, subsidenta, a Campiei Muresului, care face parte din Campia de Vest.
Caracteristicile geologice ale substratului se incadreaza in specificul general al Depresiunii Panonice. Aceasta reprezinta o subunitate a Orogenului Alpino - Capatic. Fundamentul metamorfozat al regiunii este format din roci de mezo- si epizona (clorite, micasisturi, sisturi cloritoase, sisturi sericito - cloritoase, filite, micasisturi cloritice, sisturi amfibolice, gnaise), la care se adauga corpuri magmatice intrusive, constituite din granite, granodiorite, diorite, metagabbrouri, diabaze si melafire.
Cuvertura sedimentara este constituita din formatiuni eterogene, care se incadreaza in intervalul Paleozoic - Holocen. 
Campia Arancai apare ca un spatiu de sedimentare, in conditii de mediu fluvio - lacustru, a depozitelor denudate din aria montana invecinata.
Litologia este constituita, in cea mai mare parte, din depozite recente: argile smectice (gonflante) in sectorul central si central - vestic, loess si argile loessoide in est, pe alocuri nisipuri aluviale - roci care pot fi usor dislocate si remaniate in cadrul proceselor de albie.
Cea mai mare parte a Campiei Arancai este acoperita cu roci friabile, sedimentate in mediu fluvio-lacustru. In est, nord si vest, aceste roci sedimentare sunt reprezentate de loessuri si roci loessoide, cu textura fina si pondere ridicata a carbonatului de calciu in compozitia chimica. Acerasta a determinat caracterul calcaros al majoritatii cernisolurilor din acest areal.
In sectorul central si central-vestic, argilele smectice prezinta proprietati fizico-mecanice aparte. Caracterul gonflant al acestora impune masuri speciale in tehnica construirii fundatiilor la constructiile mari si la reteaua de infrastructura. (drumuri asfaltate, cai ferate).
Analiza geochimica a sedimentelor indica o imbogatire a acestora in combinatii ale sulfului cu microelemente grele (fier, mangan, cadmiu, plumb, cupru). Acestea au aparut secundar prin alterarea mineralelor magmatice, din Muntii Metaliferi si Carpatii Orientali de unde au fost aduse aici de Mures si afluentii sai.
Apele freatice, cat si cele de adancime prezinta imbogatiri in carbonat de sodiu si clorura de sodiu, care, apoi, prin suctiune, ajung in orizonturile superioare ale profilului de sol. Originea sodiului din aceste ape o gasim, de asemenea, in descompunerea chimica a feldspatilor sodici si plagioclazi, prezenti in rocile primare, pe seama carora s-au format sedimentele din subasmentul campiei.
Fig.2 Depozitele de suprafata in Campia Arancai (Ianos, Gh., 2002, Revelations bethween parent materials, soils, their evolution and geomorphological division, with exemplificationn in the low lands of Banat, 5th Edition of Regional Conference of Geography Timisoara, pg. 93 - 102):
1.Depozite fluvio - lacustre argiloase, mlastinoase
2.Depozite fluviatile si materiale loessoide remaniate
3.Depozite fluviatile nisipo - lutoase si luto - nisipoase 
4.Depozite fluviatile luto - nisipoase si nisipo - lutoase

Fisiere in arhiva (1):

 Raul Aranca.doc