Procese Geomorfologice Actuale în Țara Noastră

Procesele geomorfologice sunt acele acţiuni, prin care agenţii externi modelează relieful. În cadrul proceselor geomorfologice se disting: procese fizico-chimice sau meteorice, şi procese gravitaţionale. Aceste procese sunt frecvent întâlnite în ţara noastră, ele fiind favorizate de varietatea reliefului dar şi de condiţiile pedoclimatice.

Ca procese fizico-chimice, întâlnim frecvent dezagregarea şi alterarea rocilor.

Dezagregarea, constă în fărâmiţarea rocilor şi are loc în urma variaţiilor bruşte de temperatură, a ritmicităţii îngheţului şi dezgheţului apei infiltrate în crăpăturile rocilor, a presiunii exercitate de rădăcinile arborilor care pătrund în fisuri, sau a acţiunii unor microorganisme şi insecte. Fenomenul este frecvent întâlnit la noi în ţară, mai ales în zonele depresionare sau montane înalte unde temperaturile coboară adesea în timpul iernii la valori foarte scăzute. De aici vine şi zicala populară “Ger de crapă pietrele.” Cu siguranţă acest proces se întâlneşte la noi în această iarnă când temperaturile au atins valori mult sub limita, normală pentru această perioadă a anului.

Proces de dezagregare a rocilor.

Alterarea chimică, are loc ca urmare a interacţiunii dintre rocă şi apă prin procese de oxidare, hidratare, carbonatare la care se adaugă alterarea biologică.

Fenomenul poate fi întâlnit în multe zone din ţară. În nordul judeţului nostru, în comuna Ponoarele, pot fi văzute urmări ale acestor procese, materializate în forme de relief deosebite precum Câmpul de lapiezuri din apropierea peşterii şi Lacului Zaton.

Procesele gravitaţionale reprezintă transportul pe pante, sub acţiunea gravitaţiei, a maselor de materiale rezultate în urma dezagregării, de pe versanţi. În cadrul acestor procese un loc important îl ocupă deplasările bruşte.

Prăbuşirile sunt căderi bruşte de mase sub acţiunea gravitaţiei.

Este şi cazul prăbuşirilor care au avut loc recent în ţara noastră, în special pe Valea Oltului în zona localităţii Câineni, unde mii de tone de rocă şi pământ au alunecat brusc pe versant, acoperind căile de transport. Asemenea prăbuşiri dar de mai mică amploare au avut loc şi în alte zone ale ţării, precum Valea Jiului, Munţii Mehedinţiului între Băile Herculane şi Obârşia Cloşani din judeţul nostru.

Alunecările de teren, ca deplasări de mase ce creează forme ondulate şi cu structură internă haotică, se întâlnesc de asemenea destul de frecvent la noi în ţară mai ales în perioadele cu un regim de precipitaţii abundent. Alunecările au drept cauză principală existenţa unor mase argiloase care joacă rol de orizont de alunecare pentru straturile care li se suprapun.

Chiar în perioada de sfârşit a anului trecut şi începulul acestui an, au avut loc asemenea procese în multe judeţe de la noi din ţară precum: Dolj, Dîmboviţa, Caraş-Severin. Şi la noi în judeţ au fost afectate unele localităţi cum ar fi : Prunişor, Tâmna, Bîcleş, Floreşti. Datorită precipitaţiilor abundente şi a condiţiilor favorizante din sol au fost afectate importante suprafeţe de teren dar şi aşezări omeneşti. Cu siguranţă la aceste efecte a contribuit şi acţiunea oamenilor de defrişări masive ale copacilor fapt ce a dus la dezechilibrarea materialului menţinut până atunci pe pantă.

Alunecare de teren

Tasarea, reprezintă un alt proces care în ultima perioadă a fost des întâlnit la noi în ţară. Ea are loc mai ales în zone unde se găsesc în subsol materiale solubile sau argile nisipoase.

Dizolvarea acestor substanţe şi transportul particulelor fine de către apele de infiltraţie, duce la formarea unui relief negativ.