Interdependetele dintre resurse si dezvoltare , prosperitate,putere au fost demult decodificate si au modelat in buna masura evolutia politica a lumii.Odata cu revolutia industriala insa,perceptia faptului ca resursele indeosebi cele naturale, se gasesc intr-o regiune in care curentul occidental nu patrunse inca. Resursele energetice de astazi au contat putin in procesul delimitarilor granitelor din secolul al XIX-lea , de exemplu,atunci cand au aparut problemele, lucrurie erau deja complicate. De aceea petrolul ca resursa energetica mondiala dominanta a secolului XX, nu a fost strain de primul razboi mondial si nici nu poate fi eliminat din motivatiile unor conflicte distrigutoare si astazi, precum cele din Golf, Angola, Cecenia etc.Economia mondiala depinde inca de petrol chiar daca au aparut si altele cum ar fi energia nucleara sau gazele naturale. Acestea din urma au fost descoperite aproximativ in aceleasi zone in care se afla si campurile petroliere, deci necesita aceleasi cai de acces.
Cresterea numarului populatiei pe Glob si dezvoltarea economica pe care si-o propun toate statele lumii sunt inevitabil insotite de cresterea unor resurse energetice tot mai limitate comparative cu nevoile. Disparitia bipolaritatii a descoperit straturi mult mai profunde ale unei competitii in care participantii sunt mult mai numerosi iar motivatia vitala, cu bataie pe termen indelungat. Economiile dezvolate depind de resursele energetice oriunde pe Glob. Pierderea accesului la acestea poate avea consecinte distrugatoare , iata de ce o parte insemnata a politicilor externe dar si a celor de putere este preocupata de accesibilitatea conductelor si terminalelor, viitoarelor trasee pentru conducte, de parteneriate etc. Geopolitica este dominate de strategiile resurselor, indeosebi a celor energetice.Geopolitica ii oblige pe subiectii sai sa ia in considerare toate activitatile "actorilor" si efectele produse de ei pe "scena internationala". Altfel spus fiecare trebuie sa analizeze ce impacte produc si ce consecinte aduc deciziile economice atat a statelor cu putere economica precum si a statelor mici care sunt afectate direct sau indirect de aceste actiuni. Un exemplu elocvent sunt actiunile de la 11 septembrie care au avut efecte seismice asupra geopoliticii energetice, mai ales asupra celei a petrolului. Orientul Apropiat a devenit brusc o zona mai putin sigura, iar marile economii au realizat ca sunt prea dependente de ea. Au trecut deci, la actiuni de disipare a dependentei pe intreg globul.Ca urmare, au dobandit rapid importanta strategica si in alte zone, s-au declansat alte competitii, interesele nationale incep sa capete alta greutate in raport cu cele ale aliantelor etc., confirmandu-se inca o data ca in marile strategii nimic nu poate fi ignorat, cu atat intro perspectiva nu prea indepartata si alte resurse ar putea deveni motive pentru competitii strategice: apa, alimentele etc. De aceea ramane strategia domeniului preferat al potentialelor. "...Petrolul- a-l gasi, a-l transporta, a-l cumpara, a-l pastra - ramane un punct de focalizare a vietilor noastre si va continua sa ramana astfel..."- declara un fost Secretar de Stat pentru energie al SUA, subliniind cum se transforma aceasta resursa intr-o problema de securitate.
Geografia petrolului
Petrolul a incetat de mult sa fie doar problema geologilor ori economistilor.Complica in mare masura ecuatiile pe care trebuie sa le rezolve politicienii si devine incet-incet un factor al vietii sociale ce nu poate fi ignorat, inducand direct sau indirect relatii nu intotdeauna usor de sesizat. In lipsa lui, comunitatile sociale cer din partea conducatorilor actiuni ale caror efecte sunt deseori nepopulare, creeaza presiuni asupra proceselor decisionale, statul devenind fie un rationalizator fie un vector al politicii de putere.
Un document din anul 2000 al unei instituii publice in domeniul prospectiunilor geologice din SUA ofera o estimare a resurselor conventionale de petrol (productia curenta insumata la care s-au adaugat rezervele ramase si resursele petroliere nedescoperite inca , dar banuite) pentru 128 de zone petroliere ale lumii, in miliarde barili. Productia curenta insumata , rezervele ramase, cresterea rezervei si resurselor nedescoperite sunt estimate la aproximativ de 3 milioane de barili. Din aceasta cantitate, cca. 24% au fost extrase, iar 29% au fost descoperite si inregistrate ca rezerve se afirma in aceleasi documente. Campurile petroliere aflate in exploatare sunt cunoscute si domina jocurile geopoliticii ultimilor zeci de ani. Este oarecum firesc deoarece regiunea Orientului Mijlociu, una din cele clasice, poseda circa 70% din rezervele de petrol dovedite ale lumii 4 , iar zona Marii Caspice intre 17-33 mii de miliarde barili 5 , cam tot atat cat rezervele din Marea Nordului. Dar incepe sa devina tot mai evidenta atentia acordata noilor zone in care se presupune existenta unor depozite imense de petrol, inca nedescoperite in regiunile ,,clasice" si in altele noi: Orientul Apropiat, Siberia de Vest, regiunea Marii Caspice, deltele fluviilor Niger si Congo, nord-estul Groenlandei, Surinam etc.Transformarea acestor rezerve, banuite dar inca intangibile, in resurse domina agendele
Corespondent in Orientul Mijlociu" -Craciun Ionescu, editura Politica 1982
"Socul viitorului"- Alvin Toffler, editura Politica 1973
"Sfidarea mondiala"- J.J. S ervan Schreiber, editura Politica 1982
"Petrolul-cauza a razboiului ruso-cecen(o radiografie a implicatiilor mondiale) " - Bogdan George Radulescu(vezi Catalogul GENERATIA 2000)
"Geopolitica petrolului" - Sofilca,Grupa 1519, anul I,Academia de Studii Economice,Bucuresti, Facultatea de Finante,Asigurari,Banci si Burse de Valori(FABBV), 2005
***www.lumeam.ro (Lumea Magazin)
***www.anchete.ro
***www.sfin.ro (Saptamana financiara)
***http://www.setimes.com/cocoon/setimes/xhtml/ro/features/setimes/articles/2007/07/23/reportage-01
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
