Principalele Probleme Geopolitice și Geostrategice Contemporane

Geopolitica este o doctrina social-politica aparuta la sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea (pe baza lucrarilor lui Fr. Ratzel), care, preluand unele teze ale determinismului geografic si ale antropogeografiei, completate cu altele, specifice neomalthusianismului, darvinismului social si rasismului, sustine ca politica statelor este determinata, cu precadere, de situarea lor geografica. Adoptata ca doctrina oficiala in Germania celui de-al treilea Reich, geopolitica, prin conceptul de 'spatiu vital', necesar statelor cu o populatie foarte densa, a servit ca element de justificare a expansionismului si rasismului. Termenul a fost creat in 1916 de sociologul suedez Rudolf Kjellen.

'Din punct de vedere geopolitic, lumea prezinta aspectul unui haos imens; pe de o parte o inmultire a uniunilor economice regionale ( Uniunea Europeana, Acordul de Liber Schimb Nord - American, MERCOSUR, APEC); pe de alta parte, o renastere a miscarilor nationaliste, o crestere a celor intregiste, state divizate, minoritati care isi cer independenta. Cea mai mare parte a conflictelor de la sfarsitul acestui secol (Algeria, Albania, Bosnia, Cecenia, Kurdistan, Afganistan, Chiapas, Sudan, Liberia, Congo- Zair, Rwanda etc.) sunt conflicte interne, in interiorul statelor care opun o putere centrala unui segment al propriei populatii.'( Ignacio Ramonet, Geopolitica haosului).

La granita dintre mileniile al II-lea si al III-lea omenirea a fost - si este in continuare - confruntata cu multe probleme geopolitice si geostrategice, intre care:

- Prabusirea comunismului in Europa Centrala si de Est, si, ca una dintre consecinte, dezmembrarea Uniunii Sovietice, a Iugoslaviei si Cehoslovaciei si aparitia a 22 de noi state pe harta lumii;

Razboiul din Cecenia: aceasta mica republica autonoma din Federatia Rusa, in conditiile destramarii Uniunii Sovietice, si-a proclamat unilateral independenta in anul 1991. Nerecunoasterea acesteia de catre Federatia Rusa a dus la declansarea unui conflict armat, soldat cu mari pagube umane si materiale; conflictul este inca nesolutionat.

- Existenta unei lumi unipolare (cu o singura superputere, S.U.A., intrucat Rusia - mostenitoarea Uniunii Sovietice - a pierdut acest rang), dar cu tendinta de a deveni multipolara, manifestandu-se noi 'actori' pe scena mondiala, precum Uniunea Europeana in ansamblu si Germania in particular, China, Japonia s.a., dar si Rusia, care revine;

- Translatarea sferei de interes, atat geopolitic cat si geostrategic, cat si economic, din 'Zona Atlanticului' (in principal Europa Occidentala si S.U.A., dar si celelalte tari americane, plus cele africane) catre 'Zona Asia-Pacific' (China, Japonia, Indonezia, Australia, 'tigrii' si 'leii' asiatici etc.);

- Conflictele si crizele, greu de gestionat, care afecteaza si influenteaza nu numai arealele in care se produc, ci regiuni intinse. Acestea sunt , in special datorate problemelor legate e geografia statelor: existenta unor popoare fara stat (kurd, palestinian etc.),

State nerecunoscute de alte tari (Macedonia de Grecia, Ciprul 'turcesc' de aproape toate statele lumii), granite fixate artificial (multe din fostele colonii) sau granite in disputa, state divizate (Coreea etc.). Sau legate de natiune si minoritati (nationale, religioase, culturale) ridica adesea probleme. Orice comunitate ajunsa la rang de natiune solicita drepturi politice, economice, sociale, etc. acestea pot naste miscari nationale. Principiul ca toate natiunile au dreptul la o patrie sau la un tinut poate naste revendicari istorice sau nationale ca in Kosovo. Nationalismul poate sa fie: de stat (prin care s-au inchegat state nationlale ca Franta, Marea Britanie), de unificare (unirea unor tari de aceeasi nationalitate), antistatal (kurzii din Turcia sau Irak), separatist (Croatia, Slovenia etc.), pan-nationalism (pan-slav, pan-arab, pan-african) etc.

: Geografie - Manual pentru clasa a XI-a

Editura Humanitas - Bucuresti, 2002;

Geografie - Manual pentru clasa a X-a

Editura All - Bucuresti, 2000;

Dictionar Enciclopedic, vol. II

Editura Enciclopedica - Bucuresti, 1996;