Potențial turistic și structuri turistice din județul Brașov

Situat in zona de sud-est a Transilvaniei, pe cursul mijlociu al Oltului, in interiorul arcului carpatic, Judetul Brasov ocupa din punct de vedere fizico-geografic cea mai mare parte a depresiunilor Brasov si Fagaras.

Principalele masive muntoase ale judeţului, integrate în circuitul turistic intern şi internaţional cu spaţii de cazare, agrement şi practicare a sporturilor specifice sunt:

- Masivul Piatra Mare, cu trasee turistice montane uşor accesibile, oferă obiective turistice naturale deosebite şi posibilităţi de lansare cu parapanta,

- Masivului Bucegilor, Parc Natural de interes naţional, prezintă peisaje atractive cu spectaculoase văi glaciare şi cabane de creastă,

Oferind posibilităţi de practicare a drumeţiilor montane, alpinismului, snowboardului şi a schiuluide fond şi alpi.

- Masivul Piatra Craiului, declarat Parc Naţional,este unic în Carpaţii Româneşti, prin relieful impunător al crestei calcaroase în lungime de 25 de kilometri. Aici se găsesc specii rare de floră şi faună. Sunt oferite turiştilor cazare în cabane şi refugii montane, precum şi în modernele pensiuni din localităţile limitrofe.

- Munţii Ciucaş, zonă aflată în prezent în curs de legiferare ca parc natural, prezintă spectaculoase forme de refief megalitice. Această zonă este mai puţin amenajată cu structuri turistice, prezentând oferte de tip agroturistic doar în localităţile de la baza masivului,

- Munţii Perşani, mult mai scunzi, cuprind oferte turistice în zona nord vestică a judeţului constând în arii protejate şi monumente ale naturii, obiective istorice, culturale şi monumente de arhitectură,

- Munţii Făgăraş, zonă aflată în prezent în curs de legiferare ca parc naţional, sunt cei mai înalţi şi spectaculoşi munţi din România.

Judetul Brasov concentreaza în limitele sale munti impunatori, plante si animale ocrotite, rezervatii naturale de arbori si pajisti, chei, statiuni balneo-climaterice, conditii pentru practicare sporturilor de iarna, etc. Raurile, lacurile, mlastinile îmbogatesc atractia turistica a cadrului natural, diversificand oferta pentru turism (agrement, pescuit, vegetatie specifica, interes cinegetic). Masivele împadurite (Fagaras, Piatra Craiului, Postavarul, Piatra Mare), vaile (Timis, Tarlung, Olt) absorb si ele un flux turistic important.

Resursele culturale, comunitare şi de patrimoniu oferă o combinaţie deosebită de arhitectură, clădiri de patrimoniu, monumente şi evenimente

comunitare. De o importanţă deosebită este municipiul Braşov,unul din cele mai bine păstrate oraşe medievale, unde centrul istoric arhitectural este conservat într-o stare bună (Biserica Neagră, cartierul Schei, Piaţa Sfatului, zidurile de apărare ale vechii cetăţi împreună cu turnurile şi bastioanele). Mai mult,judeţul oferă posibilitatea vizitării unei multitudini de cetăţi

(Codlea, Făgăraş, Hoghiz, Prejmer, Râşnov, Rupea).O serie de evenimente de anvergură precum festivalurile internaţionale Cerbul de Aur,Dramaturgie Contemporană, Muzică de Cameră, Jazz reprezintă alte puncte de atracţie pentru turişti.Cetăţile ţărăneşti reprezintă cea mai importantă şi mai originală contribuţie pe care arhitectura medievală de zid a Transilvaniei a înscris-o în patrimoniul artistic european. Din această categorie fac parte cetăţile ţărăneşti cu biserici de incintă (Bod, Cincşor, Codlea, Cristian, Feldioara, Ghimbav,Hălchiu, Hălmeag, Hărman, Măieruş, Prejmer, Rotbav,Sânpetru), ridicate de saşii şi românii locuitori ai satelor respective în secolele XIII-XVI, dar şi bisericile-cetăţi (Beia,Buneşti, Caţa, Cincu, Drăuşeni, Fişer, Homorod, Merchiaşa,Meşendorf, Prejmer, Roadeş, Şoarş, Viscri).Între acestea, se remarcă Prejmer şi Viscri, unde se găsesc situri săteşti cu biserici fortificate recunoscute ca parte a patrimoniului UNESCO. Dezvoltarea şi promovarea acestor resurse nu se ridică însă la nivelul potenţialului pe care îl pot oferi.Cel mai important punct de atracţie turistică, recunoscut pe plan internaţional, este

Poziţionarea geografică a judeţului Braşov în zona montană din centrul ţării favorizează dezvoltarea turismului sub forme diverse. Accesul este facilitat de infrastructura rutieră şi feroviară bună ce face legătura cu capitala ţării, dar şi cu Europa occidentală. Reţeaua de drumuri publice a judeţului are o lungime de 1.517 kilometri, cu o densitate medie de 27 km/km², inferioară mediei pe ţară de 33 km/km². Repartizarea drumurilor pe teritoriul judeţului este determinată de formele de relief, densitatea maximă întâlnindu-se în zonele joase, iar cea minimă în zona montană.