Populatia Romaniei

Extras din referat Cum descarc?

TEMA 3: POPULATIA
Repartizarea geografica a populatiei Romaniei si a resur!selor de munca a fost influentata, intr-o mare masura, de ar!monia reliefului, de factorii pedoclimatici, de extinderea fondu!lui agricol si forestier, de prezenta retelei hidrografice si a sur!selor de apa subterana, usor de amenajat si utilizat, precum si de bogatiile subsolului care toate conjugate au constituit, in decursul istoriei multimilenare a poporului roman, suportul de totdeauna al cresterii economice si demografice.
Distributia unitatilor de relief in cercuri concentrice si in trepte din ce in ce mai joase, incepand cu muntii si terminand cu campiile, dau intregului teritoriu national al Romaniei ca!racterul unui bastion, in centrul caruia se afla Depresiunea intercarpatica a Transilvaniei. Unitatile carpatice si circumcar!patice (Subcarpatii, dealurile, podisurile, campiile) alcatuiesc un tot unitar, respectiv teritoriul Romaniei. Spatiul carpato-dunarean se detaseaza prin trasaturile lui, de oricare formatie teritoriala. Nicaieri nu vom gasi o asemenea arhitec!tonica, pe care o formeaza coroana unitara de munti - Carpatii Orientali, Meridionali si Occidentali. Nicaieri nu vom intalni o arie atat de restransa, un asemenea mozaic, o asemenea combinatie complexa de forme echilibrate proportional care sa ofere posibilitati optime de populare.
Urme ale umanizarii spatiului actual al Romaniei sunt inca din Paleolitic 600000 i.Hr. - 10000 i.Hr.). In acest cadru gene!ral distingem o perioada veche (600000 - 480000 i.Hr.) care se detaseaza prin urme materiale ale cetelor nomade de homi!nizi, culegatori si vanatori, asa cum sunt ,,uneltele de prund" (vetre de foc, aschii de silex, toporase de mana), descoperite in zona Slatina, in Valea Darjovului. Poate fi de asemenea in!dividualizata perioada clactoniana (540000 - 150000 i.Hr) care este deplin atestata de numeroase unelte descoperite in Mol!dova, la Mitoc - Prut si in depunerile interglaciare Riss-Wurm din Valea Lupului (judetul Iasi).
Paleoliticul mijlociu (150000 - 100000 i.Hr) este reprezentat de Homo primigenius descoperit in pesterile de la Baia de Fier (jud. Gorj), Ohaba-Ponor (jud. Hunedoara), Ripiceni (jud. Bo!tosani), perioada distinsa in principal prin ocupatiile legate de vanatoare si prin unelte corespunzatoare (unelte ascutite - varfuri si razuitoare - vatra de foc dublu).
Paleoliticul superior (100000 - 10000 i.Hr.), afirmat prin Homo sapiens fosilis, se distinge printr-o cultura materiala mai extinsa (tehnica lamelara si folosirea focului). S-au descoperit numeroase urme de ateliere de cioplire a opalului (Iosanel, ju!detul Bihor), o mare varietate de unelte (Pestera de la Cioclo!vina, judetul Hunedoara; Pestera, judetul Brasov; Ceahlau, ju!detul Neamt s.a).
Mezoliticul (10000 - 5000 i.Hr.), caracterizat printr-un climat preboreal, recunoscut prin Homo sapiens recens, se diversi!fica in azilian (10000 - 8000 i.Hr.) marcat prin urmele din pes!tera de la Baile Herculane si in swiderian (9000 - 6000 i.Hr.) recunoscut prin urmele materiale din Muntii Ceahlau; ambelor subdiviziuni le sunt caracteristice progresele in folosirea unel!telor cioplite si descoperirea arcului cu sageata.
Neoliticul (5500 - 1900 i.Hr.) se extinde mult teritorial. Omul se desprinde de pestera si isi construieste locuinte cu vetre de foc. Populatiile sunt eterogene si cu elemente apartinand tribu!rilor de pastori. De aceea, acestei epoci ii sunt specifice: cul!tura primitiva a plantelor, domesticirea animalelor, frecventele unelte din piatra slefuita, ceramica diversificata. Culturile mate!riale care caracterizeaza neoliticul sunt: cultura de Cris care acopera majoritatea teritoriului Romaniei, culturile de Turda si Tisa in vest, Hamangia in Dobrogea, culturile Vadastra si Boian in sud, cultura Cucuteni in est.
Neoliticul tarziu (2800 - 1900 i.Hr.) se distinge prin asezari intarite, unelte din silex si piatra precum si prin prezenta unei bogate ceramici (Petresti, Cucuteni, Ariusd si Gumelnita). In aceasta perioada se perfectioneaza uneltele, mestesugul cas!nic al olaritului, se introduce graul (Triticum monococcum) in culturi, se domesticesc animale (Ovis aries, Bos taurus L., Ca!pra gircus L., Sus scrofa L.), se foloseste plugul cu brazdar din corn de animale (atelier la Verbicioara).
In perioada urmatoare, neolitic-bronz, incepe procesul de indoeuropenizare (Neoliticul tarziu 1 900 - 1 700 i.Hr.).
Epoca bronzului (1700 - 800 i.Hr.) este marcata de fortifica!tii pe inaltimi, cetati de pamant (Medias, Sighetul Marmatiei) si ateliere metalurgice (Uioara pe Mures, Otomani, Periam, Monteoru).
Epoca fierului (700 - 100 i.Hr.) in care se inscrie perioada traco-geto-dacica (900 - 100 i.Hr.) este marcata de insemnate progrese in diverse ramuri ale productiei si ca urmare prin re!marcabile mutatii in organizarea retelelor de localitati. In epoca fierului locuitorii carpato-dunareni-pontici incep sa fie cunoscuti sub numele de geti si de daci. Daco-getii, populatia de baza, reprezinta o ramura nordica a populatiilor trace, caracterizati de Herodot ,,cei mai viteji si mai drepti dintre traci".
Perioada traco-geto-dacica
Evolutia populatiei traco-geto-dacica este relativ mai evident atestata in perioada epocii fierului si in cele urmatoare. Dupa diferite izvoare, populatia Daciei preromane si romane, destul de numeroasa pentru acea perioada, se apreciaza la circa 500.000 locuitori (secolul IV i.Hr. dupa Strabo) sau circa 1.500.000 locuitori; Vasile Parvan apreciaza populatia Daciei la 1.250.000 locuitori. Se afirma un proces continuu de indesire si statornicie, cu multiple indeletniciri de valorificare a resurselor (inceputurile metalurgiei fierului) si cu legaturi active de schim!buri cu vecinatatile.
Cercetarile recente scot in evidenta procesul de constituire a neamurilor tracice, precum si a celui de individualizare a geto-dacilor ca ramura nord tracica. Specifice epocii metalelor sunt descoperirile arheologice din Subcarpatii Getici (Dragoiesti, Telesti-judetul Gorj), Oarta (Maramures), Suciu de Sus (judetul Satu Mare), Naieni (judetul Buzau), Boiu (ju!detul Hunedoara), Teleac (judetul Bihor), Rudeni (judetul Ar!ges).
Perioada geto-dacica


Fisiere in arhiva (1):

  • Populatia Romaniei.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* La pretul afisat se adauga 19% TVA, platibil in momentul achitarii abonamentului / incarcarii cartelei.

Hopa sus!