Podisul Moldovei

Extras din referat Cum descarc?

Este situat intre obcinele Bucov, Subcarpatii Moldovei,N-E Carpatilor Romaniei si Prut.Suprafata- 22 200 km?.Contactul cu Obcina Mare se face printr-o denivelare clara de 300-500 m.Mai spre S limita este de asemenea clara urmarind Valea Moldovei si Valea Siretului.Culoarul Moldova-Siret apartine podisului si nu subcarpatilor pt. ca este adancit exclusiv in sedimentarul sarmato-pliocen al Podisului Moldovei.
In S extrem Podisul se margineste cu Campia Tecuciului.Intre Barlad si Prut problema stabilirii limitei este si mai delicata.Aici limita este data de limita de N a extensiunii pietrisurilor de Balabanesti de varsta pleistocena, care prin urmare apartin campiei ( Campia Covurlui ).Geologic,Podisul Moldovei apartine la doua unitati structurale majore :Platforma Moldovei in centru si N respectiv Depresiunea Barladului in S separate de falia Falciu- Plopan ( Bacau - Vaslui ).
Platforma Moldovei are un fundament proterozoic rigid care inclina spre Carpati si cade in trepte spre S.Foarte important este sarmatianul - corespunde in platforma Moldovei unei faze de retragere a apelor marii, depozitele avand aceeasi varsta, se esaloneaza N-S, cele mai vechi aflorand in N, iar mai noi in S.In ansamblu sarmatianul din Podisul Moldovei este reprezentat prin grezocalcare, calcare ( calcarele eolitice constituie un element frecvent si specific ), argile, nisipuri.Meotianul ( cel mai vechi etaj al pliocenului ) este reprezentat de cinerite de Nutasca - Ruseni, ( cinerite - tufuri vulcanice consolidate ).Meotianul afloreaza dar pe unele interfluvii din Podisul Central Moldovenesc.
Grosimea cuverturii Platformei Moldovenesti creste de la E la V.
Depresiunea Barladului a luat nastere la inceputul mezozoicului din fracturarea fundamentului de platforma E european si cel hercinic nord - dobrogean, astfel ca fundamentul este mixt adica E european in jumatatea N si N- dobrogean in cea S.Cele doua compartimente vin in contact in lungul faliei Trotusului.Uscatul s-a realizat in aceasta zona treptat de la N la S : la finele besanabianului ( sfarssitul sarmatianului pana la linia Buhus - Negresti,. La inceputul dacianului la linia Adjud - Barlad, iar in pleistocenul mediu la contactul Podisului Covurlui - Campia Covurlui.
Toate formatiunile mai vechi sunt acoperite in partea de S a Podisului de o patura de depozite loessoide reprezentate prin nisipuri prafoase galbui cu o grosime de pana la 70 m cu pleistocene.In Podisul Covurlui sub depozitele loessoide se gaseste formatiunea de Barbosi alcatuita din argile si nisipuri de varsta intre Guntz si Mindle.In Cuaternar in partea de N la Dereca - Lozna si Poiana - Zboristea ( Suceava ) s-au format turbarii.
Formatiunile ce apar la zi in Podisul Moldovei prezinta o imbinare slaba sub un grad ( 2-4 m la km ) de la N -V spre S-E. Aceasta usoara inclinare in medie de 4 m/ km afecteaza inclusiv pietrisurile de Balabanesti.Ea este efectul unei miscari de bascula produsa dupa depunerea pietrisurilor de Balabanesti in Romanian Superior in faza Valaha 
SUBDIVIZIUNI SI DIVIZIUNI
A. Podisul Sucevei este subdiviziunea cea mai inalta (688m) si este situat in partea de nord-vest, intre hotarul cu Ucraina si Valea Moldovei. Acesta cuprinde:
- Orasul cel mai important Suceava 
- Zone joase : depr. Radauti , cul. Siretului , valea Sucevei
- Zone inalte :dl. Botosanilor, pod. Dragomirnei, P.Falticenilor
- Dealuri: Dragomirnei, Falticenilor, Ciungi (688 m), Ibanesti, Bour, Cozancea, Dealul Mare.
- Depresiuni: Radauti, Culoarul Moldovei, Culoarul Siretului.
- Are un climat umed si racoros
B. Campia Moldovei (Jijiei) ocupa partea de nord-est intre Prut (la est) si culmea Bour-Dealul Mare (la vest). Este cea mai joasa subdiviziune (250m)
C. Podisul Barladului. Acesta cuprinde:
- Dealuri: Podisul Central Moldovenesc, Colinele Tutovei, Dealurile Falciului, Podisul Covurlui.
- Depresiuni: Depresiunea Elanului.
D. Culoarul Siretului, orientat de la nord spre sud constituie o zona de trecere intre Podisul Barladului si Subcarpatii Moldovei. Acesta este constituit dintr-o succesiune de lunci si terase.
RELIEFUL
O data cu exondarea micropliocena a podisului vechile cursuri ale raurilor carpatice ( Suceava , Moldova, Neamt, Cracau, Bistrita ), ca si altele mai mici a caror varsta sarmatiana este dovedita de formatiunile fluvio - deltaice de pe marginea vestica a podisului s-au prelungit spre S-E si S urmarind retragerea si oscilatiile liniei de tarm.In acelasi fel dinspre N inaintau Siretul si Prutul. Celelalte vai s-au format ulterior prin transformari si remanieri reflectate adesea de relief si de configuratia bazinelor hidrografice.S-a lansat si ipoteza ( anii 30-40 ai sec. XX ) formarii Siretului


Fisiere in arhiva (1):

  • Podisul Moldovei.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prețul este fără TVA.

Hopa sus!