Permafrostul

Solul inghetat permanent sau temporar se numeste gelisol.

Partea de dedesubt, ce ramane inghetata permanent, se numeste pergelisol sau permafrost.

Partea de la suprafata, care se dezgheata vara, se numeste molisol.

Zonele de pe glob care sunt afectate profund de inghet formeaza criolitozona.

In zonele cu pergelisol gros, procesul repetat inghet-dezghet da nastere la un microrelief dispus anarhic (similar carstului) numit criocarst sau termocarst.

De studiul gelisolului se ocupa geocriologia.

In geologie, permafrostul sau solul permafrost este solul aflat la sau sub punctul de inghet al apei(0 ?C or 32 ?F) pentru doi sau mai multi ani. Gheata nu este mereu prezenta, asa cum apare in cazul stratului impermeabil, dar apare frecvent si poate fi in cantitati care depasesc potentialul hidraulic de saturare al materialului de sol.Majoritatea permafrosturilor se gasesc la latitudini inalte (ex. Pamantul din vecinatatea celor doi poli), dar permafrostul alpin poate exista la altitudini mari de la latitudini mult mai mici.

Intinderea permafrostului poate varia odata cu schimbarile climatice.Astazi, aproximativ 20% din masa Pamantului este acoperita de permafrost (incluzand permafrostul discontinuu) sau ghetari.Permafrostul de suprafata este un strat activ subtire care se dezgheata periodic vara. Viata plantelor poate fi posibila doar in stratul activ de vreme ce cresterea poate avea loc doar pe pamant complet dezghetat o parte a anului.Grosimea stratului activ variaza de la un an la altul si de la o regiune la alta, dar de regula este de 0,6-4 m. In zonele cu permafrost continuu si ierni grele, adancimea permafrostului poate ajunge chiar si la 1493 m in bazinul Lenei de nord si bazinul raului Yana din Siberia.

Permafrostul continuu si temporar

Permafrostul se poate forma in orice climat in care media anuala a temperaturii aerului este mai mica decat punctul de inghet al apei. Exceptii se intalnesc in climatul padurilor reci-umede ca cele din Scandinavia de Nord si Rusia de NE, la V de Urali, unde zapada se comporta ca patura izolatoare.Poalele ghetarilor pot de asemenea sa nu aiba permafrost, desi acest lucru nu este obisnuit.