Vulcanii au existat dintotdeauna pe planeta noastra. Ei constituie supape prin care se elimina caldura produsa continuu in centrul Pamintului.
Planeta noastra se aseamana cu un adevarat furnal. Datorita caldurii degajate prin descompunerea elementelor radioactive din rocile sale, temperatura in centrul Pamintului depaseste 5 000 de grade Celsius. In adincime, sub picioarele noastre, temperatura solului creste in medie cu un grad Celsius la fiecare 30 m. La nivelul stratului superior, la circa 100 km adincime, rocile se topesc pe alocuri, formind magma; in general, vulcanii se alimenteaza din aceasta zona, ei putind totusi sa-si aiba sursa la adincime si mai mare, la mai multe mii de kilometri de suprafata.
Magma, mai usoara si mai fierbinte decit rocile invecinate, are tendinta sa urce catre suprafata, profitind de zonele fragile ale scoartei terestre. Ea se acumuleaza in rezervoare gigantice, numite camere magmatice. Cind presiunea gazelor dizolvate in magma devine prea puternica, scoarta se fisureaza si expulzeaza un amestec de gaze cu roci topite si solidificate. Aceasta este eruptia.
Vulcanii apar indeosebi la marginea placilor. Stratul exterior si rigid al globului, litosfera, este de fapt impartit in placi care se deplaseaza extrem de lent, datorita miscarilor de convectie care afecteaza mantaua. Cind placile se indreapta una catre alta, una dintre ele trece pe sub cealalta, ridicind-o: placa de dedesubt se infierbinta in profunzime si se fluidifica; in acest caz vorbim despre zona de subductie. Litosfera care dispare in aceaste zone se creeaza din nou in alta parte, in zonele de acumulare, acolo unde doua placi se indeparteaza una de alta. Valea (numita rift) care apare in acest fel contine roci bazaltice solidificate dupa racire. Doua placi pot astfel pur si simplu sa alunece una pe linga cealalta, miscare ce nu cauzeaza nici un fenomen vulcanic.
Circa 5% dinte vulcani apar chiar in mijlocul unei placi litosferice. Acesti vulcani, numiti din punctele fierbinti, au ramas mult timp un mister.
La ora actuala se cunoaste ca sursa lor se afla la circa 3 000 de kilometri adincime, la limita dintre nucleu si manta. In acel punct, materia supraincalzitoare traverseaza mantaua, descompresindu-se, ceea ce duce la lichefierea ei. Asemenea uni arzator, jetul de materie astfel format ataca litosfera, reusind s-o perforeze; in acel moment vulcanul devine activ. Cum litosfera continua sa se deplaseze, in acelasi timp ce jetul de materie ramine imobil, vulcanul nu se va mai gasi pe verticala deasupra acestuia si in cele din urma se va stinge, in vreme ce un alt vulcan va aparea deasupra punctului fierbinte.
In prezent se estimeaza ca planeta noastra numara peste 1 500 de vulcani activi, adica susceptibili de a intra in eruptie in orice moment. In decursul secolului 20 peste 400 de vulcani diferiti au avut cel putin o eruptie.
Totusi, aceste cifre sunt relative, intrucit limitele fiecarei formatiuni vulcanice sunt adesea dificil de ...
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
