Muntii Rodnei

Extras din referat Cum descarc?

1.ASEZAREA GEOGRAFICI SI LIMITELE
Muntii Rodnei fac parte din grupa nordica a Carpatilor Orientali, cunoscuti fiind si sub numele de FIgIrasul Nordului. Ei ocupI o intindere mare (peste 1 000 km2) si prezinta aspectul unui masiv impunator corespunzand unui horst dezvoltat asimetric, cu flancul nordic abrupt (spre Depresiunea Maramuresului), iar cu cel sudic, prelungit pana in valea Somesului Mare (dupI D. CIlin  Muntii Rodnei-harta turisticI). ReprezintI masivul cel mai inalt din Carpatii RIsIriteni (alt. max. vf. Pietrosul, 2303 m). Creasta principala mIsoarI peste 50 km lungime, pe o lItime de 30-40 km si prezintI o asimetrie asemInItoare celei fIgIrIsene: abruptI spre nord, domoalI spre sud cu exceptia zonei Puzdrele. 
Limita nordica si nord-estica a masivului urmareste falia Dragos Voda care se extinde intre Pasul Prislop (1 416 m alt.), la est si valea Izei pina la Sacel, la vest. Bazinul superior al Viseului separI masivul cristalin Rodna de Muntii Maramuresului. Intre Pasul Prislop si Casele Rotunda, raul Bistrita Aurie desparte Muntii Rodnei de Muntii Maramuresului (vezi fig. 1).
In vest gIsim valea Salautei, intre Pasul Setref (826 m alt) si localitatea Cosbuc. Salauta separa Muntii Rodnei de cei ai Tiblesului.
Spre est, paraul Rotunda, paraul Preluci si Somesul Mare pina la Valea Mare, separa Muntii Rodnei de cristalinul Muntilor Suhardului.
2. RELIEFUL
2.1. CARACTERISTICI GENERALE ALE RELIEFULUI
Muntii Rodnei sint considerati una din cele mai reprezentative unitati montane din Carpatii Orientali. Fata de zonele vecine se impun prin masivitate si prin suprafata mare (peste 45 km lungime, peste 25 km latime si aproape 1 300 km2 suprafatI), constituind un adevarat bastion carpatic, care, pe linga diversitatea formelor de relief, dispune de o mare varietate a vegetatiei si faunei, cu citeva raritati insemnate, de valoroase resurse ale subsolului din gama minereurilor neferoase, izvoare minerale etc (dupI Iuliu si Ana Buta  Muntii Rodnei). 
Muntii Rodnei prezinta o configuratie asimetrica cu vai abrupte si scurte spre nord, lungi si puternic fragmentate de o retea hidrografica bine dezvoltata spre sud, o creasta principala lunga si continua orientata nord-vest, numeroase circuri glaciare, custuri si varfuri abrupte.
Asimetria aceasta scoate in evidenta succesiunea de culmi desprinse de o parte si de alta a culmii centrale, care prezinta doua noduri orohidrografice impresionante: Pietrosu (in vest) si Ineu (in est) - doua dintre cele mai importante compartimente ale Muntilor Rodnei. Se poate spune si de un al treilea compartiment, situat in vestul culmii principale  Batrana-alcatuit din formatiuni sedimentare de varsta cretacica.
Vf. Ineu (foto 1 Radu Pavel)
INEU inglobeaza compartimentul estic al Muntilor Rodnei, fiind un adevarat centru orografic de unde culmile muntoase se rasfira in toate directiile. Este constituit din roci cristaline puternic metamorfozate (micasisturi, paragnaise cu amfibolite, sisturi epimetamorfice din seria Repede, sisturi sericitografitoase, solzi de calcare), deseori acoperite cu depozite glaciare si grohotisuri. Forma lui, asemanatoare unui con, culmineaza in virful Ineu (2279 m)  vezi foto 1. El domina o suprafata aproape plana, cuprinsa intre 1 8002 000 m altitudine, denumita Platforma Nedeilor.
Din centrul orografic Ineu se desprind citeva culmi secundare: Piciorul Tomnatecului si Piciorul Plescutei spre nord, culmea Dosul Gajei spre est, Piciorul Ineut - Virful Rosu spre sud-est, Piciorul Craciunel spre sudvest, separate intre ele prin vai dispuse radial.
PIETROSU, cel de-al doilea compartiment al Muntilor Rodnei, este limitat de Saua Galatului (in est) si Saua Tarnita Batranei (in vest). Petrografic, este constituit din sisturi sericito-cloritoase, filite, benzi de amfibolite (versantul sudic) si benzi de calcare (versantul nordic), acoperite cu depozite glaciare si conuri de grohotisuri. Din punct de vedere morfologic este alcatuit din trei ramuri principale, ale caror altitudini depasesc 2000 m. Prima ramura este situata intre Saua Galatului si virful Buhaescu Mare si reprezinta portiunea centrala a crestei principale. In lungul ei sint presarate virfuri semete ce depasesc 2 000 m, ca cele ale Galatului (2048 m), Laptelui Mare (2172 m), Negoiasa Mare (2041 m), Repede (2047 m), Cormaia 2033 m), Obarsia Rebrii (2052 m) etc. Aceste virfuri, cu versanti abrupti si caldIri glaciare adanci, adapostesc mari intinderi de jnepenisuri.


Fisiere in arhiva (1):

  • Muntii Rodnei.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* La pretul afisat se adauga 19% TVA, platibil in momentul achitarii abonamentului / incarcarii cartelei.

Hopa sus!