Munții Rodnei

Asezare si limite

Muntii Rodnei ca parte integranta a grupei nordice a Carpatilor Orientali, reprezinta cel mai inalt si impunator masiv al acestui sector din Carpatii Romanesti. Cristalini prin constitutie , domină prin mareţia lor Tara Maramureşului şi depresiunea Transilvaniei.

Sunt situaţi intre masivul Ţibleş in vest, Obcinele Bucovinei şi munţii Suhard in est, munţii Maramureşului la nord, dealurile Năsăudului la sud şi munţii Bargăului la sud-est.

Faţa de regiunile invecinate, munţii Rodnei sunt bine delimitaţi prin linii si falii marcate de văi adanci si prin inşeuări largi, veritabile pasuri de culme. Astfel limita nordică si nord-estică a masivului urmăreşte falia Dragos Voda, care se extinde intre pasul Prislop la est si valea Izei la vest, marcand contactul dintre cristalinul Rodnei si sedimentarul oligocen din depresiunea Maramureşului. Bazinul superior al văii Vişeului separă masivul Rodnei de munţii Maramureşului, la fel si raul Bistriţa Aurie intre pasul Prislop şi casele din satul Rotunda. Spre vest, limita coincide cu linia de afundare a cristalinului sub depozitele flişului pe care s-au grefat Valea Carelor intre confluenţa cu Iza si pasul Şetref, iar in continuare valea Sălăuţei pană la confluenţa cu Someşul Mare. Pasul Rotunda şi valea Someşului Mare separă spre est munţii Rodnei de munţii Suhardului. Limita sud-estică este marcată de valea Someşului Mare intre localităţile Valea Mare şi Anieş şi de denivelarea datorată faliei Rodnei. Spre sud-vest falia Rodnei detaşeaza cristalinul munţilor Rodnei de sedimentarul pe care s-au dezvoltat dealurile Năsăudului.

Alcătuire geologica

Munţii Rodnei s-au ridicat in perioada marilor cutări ale scoarţei terestre produse in era secundară, individualizandu-se sub forma unui vechi sămbure cristalin intre munţii Maramureşului şi munţii Bargăului.

Rocile cele mai răspandite sunt şisturile cristaline de epizonă orientate pe direcţia NV-SE, puternic faliate atat in nord (falia Dragos Voda), cat şi in sud (falia Rodnei). Zonele marginale vestice şi sudice ale cristalinului sunt acoperite transgresiv cu formaţiuni terţiare alcătuite in mare parte din gresii, marne şi conglomerate, străpunse uneori de formaţiuni eruptive noi cum ar fi : dacitele, andezitele sau riolitele.

Alcătuirea geologică destul de variată a acestor munţi a favorizat dezvoltarea unui relief puternic fragmentat cu creste ascuţite, pereţi abrupţi, forme structurale, văi adanci.

Relieful

In structura orografică muntilor Rodnei se impun :

a.- o culme principala care se desfasoara din pasul Setref si pana in pasul Rotunda. In cadrul ei se afla varfurile cu inaltimile cele mai mari : Ineu-2279m, Ineut-2222m, Gargalau-2159m, Omul-2134m, Buhaiescu Mare-2119m, Gropilor-2063m, Negoiasa Mare-2041m, Cormaia-2033m, Batrana-1710m.

b.- culmi scurte, 4-8km, se afla la nord de culmea principala si coboara de la 2000metri la 800-900metri si culmi lungi, 15-20km, orientate spre sud-vest, sud, sud-est.

c.- un relief ruiniform cu creste ascutite, varfuri, abrupturi ce au baza acoperita de mese de grohotis.