Asezare si limite Muntii Rodnei ca parte integranta a grupei nordice a Carpatilor Orientali, reprezinta cel mai inalt si impunator masiv al acestui sector din Carpatii Romanesti. Cristalini prin constitutie , domina prin maretia lor Tara Maramuresului si depresiunea Transilvaniei. Sunt situati intre masivul Tibles in vest, Obcinele Bucovinei si muntii Suhard in est, muntii Maramuresului la nord, dealurile Nasaudului la sud si muntii Bargaului la sud-est. Fata de regiunile invecinate, muntii Rodnei sunt bine delimitati prin linii si falii marcate de vai adanci si prin inseuari largi, veritabile pasuri de culme. Astfel limita nordica si nord-estica a masivului urmareste falia Dragos Voda, care se extinde intre pasul Prislop la est si valea Izei la vest, marcand contactul dintre cristalinul Rodnei si sedimentarul oligocen din depresiunea Maramuresului. Bazinul superior al vaii Viseului separa masivul Rodnei de muntii Maramuresului, la fel si raul Bistrita Aurie intre pasul Prislop si casele din satul Rotunda. Spre vest, limita coincide cu linia de afundare a cristalinului sub depozitele flisului pe care s-au grefat Valea Carelor intre confluenta cu Iza si pasul Setref, iar in continuare valea Salautei pana la confluenta cu Somesul Mare. Pasul Rotunda si valea Somesului Mare separa spre est muntii Rodnei de muntii Suhardului. Limita sud-estica este marcata de valea Somesului Mare intre localitatile Valea Mare si Anies si de denivelarea datorata faliei Rodnei. Spre sud-vest falia Rodnei detaseaza cristalinul muntilor Rodnei de sedimentarul pe care s-au dezvoltat dealurile Nasaudului. Alcatuire geologica Muntii Rodnei s-au ridicat in perioada marilor cutari ale scoartei terestre produse in era secundara, individualizandu-se sub forma unui vechi sambure cristalin intre muntii Maramuresului si muntii Bargaului. Rocile cele mai raspandite sunt sisturile cristaline de epizona orientate pe directia NV-SE, puternic faliate atat in nord (falia Dragos Voda), cat si in sud (falia Rodnei). Zonele marginale vestice si sudice ale cristalinului sunt acoperite transgresiv cu formatiuni tertiare alcatuite in mare parte din gresii, marne si conglomerate, strapunse uneori de formatiuni eruptive noi cum ar fi : dacitele, andezitele sau riolitele. Alcatuirea geologica destul de variata a acestor munti a favorizat dezvoltarea unui relief puternic fragmentat cu creste ascutite, pereti abrupti, forme structurale, vai adanci. Relieful In structura orografica muntilor Rodnei se impun : a.- o culme principala care se desfasoara din pasul Setref si pana in pasul Rotunda. In cadrul ei se afla varfurile cu inaltimile cele mai mari : Ineu-2279m, Ineut-2222m, Gargalau-2159m, Omul-2134m, Buhaiescu Mare-2119m, Gropilor-2063m, Negoiasa Mare-2041m, Cormaia-2033m, Batrana-1710m. b.- culmi scurte, 4-8km, se afla la nord de culmea principala si coboara de la 2000metri la 800-900metri si culmi lungi, 15-20km, orientate spre sud-vest, sud, sud-est. c.- un relief ruiniform cu creste ascutite, varfuri, abrupturi ce au baza acoperita de mese de grohotis.
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).
