Muntii Piatra Craiului

Extras din referat Cum descarc?

Geograful francez Emm de Martonne (1873-1955),cel care ne-a dat primul studiu aprofundat asupra morfologiei Carpatilor Merdionali a infatisat precum urmeaza aparitia Pietrei Craiului in ansamblu montan din care face parte:"Acci-dentul morfologic principal il constituie creasta Pietrei Craiului, culminand la 2241m; ea contrasteaza cu formele masive ale Bucegilor si Iezerului , de la care a imprumutat directia SV-NE si carora le opune eleganta profilului ei indraznet.
Intr-adevar, spre deosebire de alte zone din lungul sir al Carpatilor Me-ridionali, mult mai impresionante prin volumul sau prin aspectele lor alpine impunatoare (Bucegi,Iezer,Fagaras,Parang,Retezat etc.), Piatra Craiului se caracterizeaza printr-o infatisare cu totul particulara, unica in geografia Carpatilor romanesti Ridicandu-se brusc la capatul sau dinspre NE , deasupra sesului intins al Tarii Barsei, si prelungindu-si coama catre SV , pana deasupra bazinetului Podul Dambovitei , acest "accident morfologic" este singurul care se iveste de-a curmezisul liniei generale a Carpatilor Meridionali, ca o creasta izolata si atat de categoric individualizata, incat inaltimile aflate in vecinatatea sa apar in relief ca niste simple coline, carora localnici le spun "galme" sau"dal-me"(pe versantul de rasarit) si "piscuri" (pe versantul apusean).
De asemenea, datorita acestei infatisari, creasta izolata a Pietrei Craiului se deosebeste categoric de vecinii ei ceva mai indepartati decat "galmele" sau "piscurile": muntii Iezer spre apus si Fagaras spre nord-vest (de care o desparte valea superioara a Dambovitei), ca si de ansmablul de munti marunti: Tagla-Persani(de care o desparte Barsa Mare) sau masivul Bucegi, de care o desparte culuoarul depresionar Rucar-Bran.
Creasta izolata si golasa a Pietrei Craiului datoreaza impresia de maretie vecinatatii inaltimilor modeste mai sus amintite, ca si departarii fata de volumi-noasele masive muntoase cu care se invecineaza in linii generale. Limitele geografice ale Pietrei Craiului sunt, asadar usor de identificat datorita pozitiei sale ca un "accidentat" in mijlocul unui ansamblu montan cu infatisari total diferite, si aceasta cu atat mai usor cu cat calcarele Pietrei Craiului delimiteaza acest masiv singular care se distinge prin silueta sa, ca si printr-o mare omogenitate de structura geologica.
Catre nord-vest si nord, limita masivului urmeaza valea Barsa Mare, care il desparte de muntii Tagla-Persani, in timp ce catre rasarit limita stricta este pe vaile oponente: Raul Mare al Zarnestilor si Dambovicioara -Brusturet, care il despart de Magura Branului si de muntii Dambovicioarei.Limita dinspre sud si vest trebuie plasata in lungul Dambovitei superioara, amonte de confluenta cu Dambovicioara, in care caz vom fi obligati sa includem in perimetrul masivului si acele "piscuri" impadurite ce se insira pe stanga Dambovitei, desi alcatuirea lor geologica este cu totul alta 
Delimitarea de mai sus, schematica si poate chiar deficienta, este deter-minata de necesitatea stabilirii unor limite geografice acceptabile, facand abstractie de prezenta "galmelor" dinspre rasarit, dintre Magura Branului si pasul Giuvala, dar incluzand in mod necesar si "piscurile" de la poalele versan-tului apusean, care apartin geologic sisturilor cristaline ale muntilor Fagaras.
RELIEFUL
Asa cum am aratat mai sus, Piatra Craiului se infatiseaza sub aspectul unei spinari proeminente, care aminteste de un urias animal preistoric; detasata categoric fata de zonele invecinate, dirijata pe directia gernerala NE-SV si usor incovoiata la mijloc, aceasta uriasa spinare calcaroasa incepe in Piatra Mica, ale carei pante bogat impadurite coboara pana in tarinile si "toplitele " din marginea orsului Zarnesti si sfarseste in Pietricica, ale carei ultime pante sudi-ce coboara pana in confluenta Dambovicioarei cu Dambovita.
De-a lungul a peste 22 km , aceasta spinare inalta si golasa culmineaza in vf. La Om (sau Piscului Baciului , 2238 m alt.) , putand fi descompusa in urmatoarele subunitati de relief :
a) Piatra Mica, o anexa cu aspect de dom , de inaltime modesta (1816 m), despartita de restul masivului prin adanca inseuare Curmatura Pietrei Craiului (1620 m) , iar fata de Magura Branului prin ingustul defileu al Raului Mare al Zarnestilor ;
b) Piatra Craiului Mare, spinarea propriu-zisa a masivului, al carei punct de maxima altitudine este vf. La Om, incepe sa se desfasore din vf. Turnu(1923 m), ridicat cu 300 m deasupra Curmaturii, si se prelungeste catre sud-vest, pentru a culmina cu o serie de piscuri care se mentin la un nivel mediu de 2100-2200 m: Varful Ascutit(2156 m), Timbalul Mare(2177 m), Varful dintre Timbale (2170 m), Timbalul Mic(2231 m), vf. Sbirii(2220 m), Claia Caldarii Ocolite(2204 m), vf. La Om(2238 m), Grindu(2229 m), Coama Lunga(2216 m), Lespezi (2127 m), Varful Pietrei(2086 m) si Funduri(1951 m);
c) Pietricica este o continuare mult mai coborata a spinarii principale si incepe din saua Funduri(1889 m), trecand apoi prin cateva puncte din ce in ce mai joase: La Arsura (1853 m)-Pietricica (1764 m)-Gruiul Mirii(1582 m)-Sub Pietricica (1241 m)-Plaiul Mare(1297 m) si Plaic (1172 m), dupa care coboara pana la nivelul apelor Dambovicioarei si Dambovitei. 
Versantii inaltei spinari a Pietrei Craiului prezinta infatisari diametral opuse, ceea ce reprezinta inca una dintre caracteristicile geografice ale masivului; astfel, versantul de rasarit, care priveste catre zona depresionara a culoarului Rucar-Bran, este slab inclinat si imbracat intr-o haina de vegetatie pastorala care


Fisiere in arhiva (1):

  • Muntii Piatra Craiului.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Descarca gratuit aceast referat (0 €)

Completezi numele, prenumele și adresa de email. După aceea primesti prin email link-ul pentru descărcare. Completeaza o adresă de email validă.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.



Hopa sus!