Munții Gârbova

Muntii Baiului fac parte din Carpatii de Curbura, fiind situati in partea vestica a acestora. Ei ocupa o suprafata de circa 300 kmp, in cea mai mare masura cuprinsa in bazinele superioare ale vailor Prahova si Doftana. In imediata lor vecinatate trec importante artere de comunicatie (pe Prahova, Doftana), se afla mari centre urbane (Brasov, Ploiesti) si regiuni dens populate (Subcarpatii Prahovei), din care tot mai multi cautatori de frumos si inedit urca indeosebi vara si toamna spre varfurile si culmile Baiului. Acest grup de munti este incadrat de paralelele de 45031 si 45017 latitudine nordica si meridianele de 25032 si 25047 longitudine estica. Cea mai mare parte a lor apartine judetului Prahova; in extremitatea nordica, cateva culmi fac parte din judetul Brasov. Limitele fata de unitatile de relief invecinate sunt in buna masura clare, fiind date de vai largi, bazinete depresionare, diferente de nivel evidente, deosebiri in fizionomia culmilor etc.

In vest, limita este data de valea Prahovei; ea poate fi usor urmarita privind spre est din Bucegi, de pe culmea Caraiman, de pe marginile platourilor structurale ale Jepilor sau de pe varful Fumica. Aceasta separa Muntii Baiului de Muntii Bucegi intre localitatile Sinaia si Busteni. Aici s-a individualizat un culoar depresionar nascut prin eroziune diferentiala la contactul dintre conglomeratele de Bucegi si mamo-calcarele si gresiile din Muntii Baiului. Versantul estic al Muntilor Bucegi se impune in peisaj printr-un abrupt de peste 1200 m, prin stincarie, vai inguste si bogate paduri de conifere care-l imbraca in jumatatea inferioara. De partea cealalta a culoarului depresionar, in est, culmile Muntilor Baiului, aflate la 1 400-1600 m, se termina catre Prahova prin versanti in trepte care dezvolta o diferenta de nivel de 300-500 m si care in cea mai mare masura sunt acoperiti de paduri de foioase. In sud-vest, aval de Sinaia, Prahova strabate defileul de la Posada (circa 9 km), despartind Muntii Baiului (culmile vestice ale Gagului si Doamnelor) de Muntele Gurguiatu. Defileul taiat in mamo-calcare are versanti abrupti (diferenta de nivel 300-400 m) si bine impaduriti. Albia Prahovei este ingusta, ocuand de multe ori in intregime fundul defileului; panta gene-rala este mult mai mare, apar frecvent praguri impuse de structure geologica, pe care apele curg tumultuos. Un alt defileu l-a creat Prahova la nord de Busteni, intre orasul Azuga si confluenta cu raul Cerbu. Aici, ea separa Muntii Baiului (culmile Sorica, Maru, Zamora) de Muntele Clabucetul Baiului. Lungimea mult mai mica (1, 5 km), diferenta de nivel intre podurile culmilor principale si albia Prahovei (de numai 250 m), versantii mult mai domoli si panta redusa a profilului longitudinal il fac mai putin impresionant in raport cu cel de la Posada. Limita nordica a acestor munti are un traseu sinuos. Intr-o prima sectiune este data de valea Azugii de la confluenta cu Prahova si pana aproape de obarsie. Ea ii separa de culmile ...