Muntii Calimani

Extras din referat Cum descarc?

Muntii Calimani sunt parte integranta a Carpatilor Orientali fiind, precum tot lantul carpatic, munti tineri, de incretire, formati in orogeneza alpino-carpato-himalayana, acum aproximativ 70 - 85 de milioane de ani. Muntii Calimani sunt de origine vulcanica, cel mai inalt varf al lor fiind, cu 2100 m, Varful Pietrosul Calimanilor.
Muntii Calimani apartin lantului vulcanic ce captuseste latura interna a Carpatilor Orientali, situat in zona de contact a muntilor de incretire cu marile depresiuni de prabusire ale Transilvaniei si Pannoniei. Calimanul (inclusiv Gurghiu si Harghita) se incadreaza in grupa sudica a celor mai tineri munti din tara noastra, cu cratere stinse acum circa 1,8 - 5 milioane de ani (Cuaternarul inferior), care s-au format in Pliocenul superior (finele Neogenului-Tertiar). Intensa activitate vulcanica neogena a dus la aparitia unor imense acumulari de lava desfasurate pe o lungime de 450 km (dintre care 375 pe teritoriul tarii noastre). Constituit din alternante de lave, aglomerate si cenusa (stratovulcan), Calimanul apartine grupei sudice - cea mai importanta masa vulcanica - cu o suprafata de aproximativ 6.400 km2, cu latimea de circa 40 km (peste 50 in sectorul Calimanului) si lungimea de aproape 160 km. Acest masiv este caracterizat prin prezenta celor mai mari altitudini (Pietrosul Calimanului - 2100 m, Gurghiu - 1776 m, Harghita - 1800 m), care coboara treptat catre Tusnad (Ciomatu - 1.301 m). In acest sector apar aliniate numeroase conuri vulcanice distruse partial de eroziune, dar mai ales datorita prabusirilor care au dus la deschiderea unor cratere (caldere) imense (cu un diametru de circa 10 km in Caliman).
Calimanul ocupa partea nord-vestica a grupei centrale a Carpatilor Orientali, reprezentand cel mai extins masiv vulcanic din tara noastra. El se desfasoara pe directia nord-vest-sud-est, fiind delimitat la miazanoapte de zona depresionara a Dornelor (Vatra Dornei) si muntii marunti ai Bargaului; la est - sirul depresiunilor Paltinis, Dragoiasa, Bilbor, Secu il separa de muntii inalti ai Bistritei si de muntii Giurgeului (sud-est); la sud - defileul Muresului constituie limita spre muntii vulcanici ai Gurghiului; in vest - piemontul colinar al Calimanului face trecerea spre partea estica a Podisului Transilvaniei. Limita septentrionala este greu de trasat, datorita caracterelor complexe ale unitatilor ce vin in contact: zona Calimanului in sud si aceea a Muntilor Bargau si Depresiunea Dornelor in nord. Ea trece la nord de Dealul Tanasa (1.001 m), intersecteaza cursul mijlociu al vaii Pietroasa de Jos, urcand spre nord pana la localitatea Bistrita Bargaului. In continuare, catre est, urmareste valea Bistritei pana in apropiere de Colibita, de unde se abate spre sud, si intretaie cursul superior al Panuletului si paraul Colbul, pe sub Vf. Tiganca. Limita se orienteaza catre nord-est, ocolind Vf. Dalbidanu (1.648 m), Vf. Tomnatec (1.542 m), Vf. Buba (1.670 m), si traversand cursul superior al raului Dorna pana in valea Negrisoarei, pe care o insoteste catre nord pana la Magura Mica (1.226 m), ocolind in continuare, pe la nord-nord-est, Vf. Buza Serbii (1.530 m). Spre comuna Saru Dornei, limita sud-estica a depresiunii cu acelasi nume patrunde adine in masiv pana in apropiere de confluenta paraului Haitii cu Neagra Sarului, de unde se abate catre nord-est, pe langa Piciorul Cerbului (1.650 m) si piciorul Tiganului (1.700 m), pana in valea Calimanului. Limita estica marcheaza contactul dintre muntii cristalini ai Bistritei si masivul vulcanic al Calimanului. De la localitatea Panaci ea se indreapta catre sud-est de-a lungul paraului Calimanelul si strabate depresiunile Paltinis, Dragoiasa, Bilbor, pentru a se orienta apoi spre sud-est urmarind valea Secului si cea a Toplitei, pana la localitatea cu acelasi nume. Limita sudica este jalonata de valea transversala a Muresului (defileul Toplita-Deda), care separa Calimanul de Muntii Gurghiului, formata dintr-o serie de bazinete presarate de asezari umane, intre care se interpun sectoare mai inguste, cu aspect de chei.
Limita vestica incepe la nord de Dealul Tanase, trece pe la vest de varfurile Paltinului sau Parjoliturii (1.147 m), Dealul Negru sau Raglitci (1.152 m), Plesa (1.136 m), Bistrei (1.144 m), la sud de Dealul Vatavii pana in valea Bistrei, pe care o urmareste pana la confluenta cu Muresul. Contactul Calimanului cu Podisul Transilvaniei se face prin intermediul unei prispe largi - Piemontul Calimanului - ce realizeaza trecerea spre depresiunile Livezile-Bargau, Budac, Deda-Porcesti delimitate la vest de Culmea Sieului si alte coline din dealurile Bistritei. Aceasta delimitare corespunde Masivului Caliman privit ca unitate montana propriu-zisa, dar, din punct de vedere turistic, aria lui de influenta graviteaza spre Vatra Dornei (punct de plecare in traseele 1 si 8), cuprinzand Tara Dornelor (drenata de raurile Neagra Sarului si Dorna cu Dornisoara). Situata pe flancul nordic al masivului, Tara Dornelor coboara treptat alcatuind o depresiune larga, cuibarita in inima muntilor. Spre nord-est zona de influenta cuprinde si valea Bistritei cu viitoarea statiune climaterica Colibita - poarta de intrare spre potecile ce duc spre creasta inalta a Calimanului.
Asezarea geografica si relieful sint principalele elemente care influenteaza in mod direct asupra climatului. Temperaturile caracteristice muntilor Caliman sunt influentate simtitor de masivitatea reliefului.
Clima corespunde muntilor inalti (pajisti alpine) in cazul celor mai semete virfuri din Caliman (deasupra altitudinii de 1 750 m) si muntilor mijlocii (cu altitudini intre 600-1 750 m, zona padurilor) in restul masivului.
Clima muntilor inalti este aspra si umeda, cu temperaturi medii anuale ale aerului sub 0 grade. Deasupra altitudinii de 2 000 m cele mai joase temperaturi medii anuale se inregistreaza in luna februarie, iar cele mai ridicate in august. Temperaturile minime ating valori ridicate.
Viteza vintului pe culmi depaseste 6-7 m/s, crescind in februarie la peste 9 m/s si scazind in iulie-august la 5 m/s. Vitezele maxime ale vintului ajung la 40-55 m/s, iar directia dominanta este NV si V. 
Precipitatiile depasesc 1 200- 400 m, iar grosimea stratului de zapada cazut succesiv atinge citiva metri (6-8 m). Zapada este spulberata si acumulata sub forma de cornise pe versantele adapostite (partea superioara a versantelor sudice si estice) formind avalanse, iar pe fundul vailor si al caldarilor glaciare atinge grosimi mari si se mentine pina in lunile iulie-august.I n majoritatea zilelor de vara, inainte de amiaza, deasupra virfurilor inalte se formeaza nori cumulus care dau precipitatii sub forma de averse, uneori grindina, mazariche sau ninsoare.


Fisiere in arhiva (1):

  • Muntii Calimani.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prețul este fără TVA.

Hopa sus!