Munții Bucegi

1. Prezentarea generală a zonei:

Masivul Bucegi s-a format odată cu sectorul Carpaţiilor Meridionali şi cu întregul lanţ carpatic, în timpul orogenezei alpine. Carpaţii Meridionali şi grupa Bucegilor, au fost înălţaţi cu 1000m la sfârşitul Neogenului şi începutul Cuaternarului

Masivul Bucegi este situat in estul Carpaţiilor Meridionali, cuprinzând între Damboviţa şi Prahova: Munţii Bucegi (2507m), Leaota (2135m), Piatra Craiului (2239m) şi culoarul Rucăr-Bran. În Munţii Bucegi apar forme structurale:Sfinxul, Babele şi abrupturi majore, mai ales spre Valea Prahovei. Există urme glaciare pe văile ce pornesc de sub Vârful Omu, iar Valea Ialomiţei prezintă unele roci calcaroase care au dus la apariţia unor chei. Culoarul Rucăr-Bran este o zonă largă (la 1000-1200m) între Bucegi şi Piatra Craiului umanizată cu o veche funcţie de legatură între Câmpulung şi Braşov

2. Potenţialul turistic:

Părţile care formează Masivul Bucegi sunt: Munţii Bucegi cu VârfulOmu 2505m, Munţii Leota cu Vârful Leaota, Munţii Piatra Craiului cu Vârful Baciului; Măgura Codlei-1292m în partea de est a Depresiunii Braşov. La poalele munţilor se întind de-a lungul Pahovei oraşele:Azuga, Buşteni, Sinaia.

- vegetaţia şi fauna: vegetaţia este variată (alcatuită din păduri care se întind pe mai multe etaje: etajul fagului care urcă până la 1200m şi chiar mai sus şi etajul coniferelor), în functie de clima şi dispunerea treptelor de relief. Mai sus de păduri se dezvoltă o vegetaţie alpină, numită şi stepa rece, cu pajişti, tufişuri de ienupăr şi jneapan şi arbuşti pitici. Fauna este bogată şi diversă ca numar şi specii: urşi, cerbi carpatini, jderi,căprioare, lupi, mistreţi, râşi, dihori, pisici sălbatice, veveriţe, capre negre; păsări: cocoşul de munte, mirla, acvila de munte, uliul, vulturul, iar dintre reptile:vipera comună şi şopârla de munte. În apele reci de munte se găsesc peşti ca: păstrăvul, cleanul şi mreana.

În Bucegi se găsesc argiluvisoluri în zonele cu altitudine mică,solurile brune şi brun acide. În climatul răcoros şi umed se găsesc solurile podzolice în pădurile de fag şi conifere şi soluri brun acide în zona alpină.

clima: influenţată de relief şi aşezare, are în sud un caracter temperat continental de silvostepă, dealuri şi coline, iar în nord, în munţi, un caracter mai aspru, cu vânturi ce bat din nord şi nord-est. Temperatura medie anuală este de 10 grade la altitudini mari. Cea mai călduroasă lună a anului este luna iulie, iar cea mai rece lună este ianuarie.

În Bucegi se întâlneşte climatul alpin cu temperaturi medii anuale sub 2C, iar precipitaţiile sunt puţine. Iarna stratul de zăpadă poate atinge chiar grosimea de 130cm, la fel de bine cum poate exista lipsa totala a stratului de zăpadă.

cursurile de apă: sunt reprezentate de Prahova, tributară Ialomiţei (ce are o vale adâncă formată de gheţarii cuaternari), cu afluenţii: Doftana, Teleajan, Cricov. Aceastea sunt utilizate în scopuri hidroenergetice amenajate pe Ialomiţa şi pe Dâmboviţa.

Staţiunea Sinaia adună dintre Bucegi:Valea Cerbului, Valea Alba,Valea Jepilor, Valea Urlătoarei, Valea Peleşului,iar dintre Masivul Gârbova:Valea Fetei, Zamora, Valea Rea şi Valea lui Bogdan.

- Domeniul schiabil ce se desfăşoară pe mari diferenţe altitudinale (între 1000 - 2000 m), ceea ce permite persistenţa stratului de zăpadă între 180-200 zile/an cu pârtii amenajate.

- Important domeniu ptr alpinism cu trasee cu grade diferite de dificultate de la 1A până la 6B. – 250 trasee

- Foarte multe trasee turistice marcate (80) şi nemarcate ptr profesionişti.

- Peşteri: Prin acţiunea apei de infiltrare au luat naştere prin dizolvarea calcarului numeroase peşteri: Peştera Ialomiţei, Peştera Raţei, Peştera Urşilor, din care cea mai cunoscută atât din punct de vedere al turismului cât şi ca atestare documentară ( încă din 1509 ) este Peştera Ialomiţei care este deschisă şi pentru vizitare.

Obiective turistice

- Masivul Bucegi: cuprins în mare parte în teritoriul judeţului Prahova, între Valea Prahovei la est, pe care o domină printr-un abrupt de peste 1.000 m, şi Munţii Leaota, la vest. Prin înălţimea şi masivitatea lui alcătuieşte cel mai grandios edificiu muntos din această parte a ţării. Prin elementele de relief, extrem de spectaculoase şi de variate (pe o suprafaţă relativ mică), alcătuieşte una din regiunile de mare atracţie turistică din România. Are frecvente înălţimi ce depăşesc 2.000 m: Vf. Omu (2.505 m), Vf. Coştila (2.498 m), Vf. Caraiman (2.326 m).

Masivul Bucegi a fost declarat Parc Naţional, incluzând mai multe rezervaţii naturale complexe,în perimetrul cărora se disting: abrupturi impresionante, creste ascuţite, circuri şi văi glaciare, relief carstic şi văi torenţiale, forme specifice de relief (datorate modelării îndelungate a rocilor de către agenţii naturali, cu înfăţişări dintre cele mai curioase: Sfinxul, Babele, Pietrele Singuratice).

Splendoarea peisajului Bucegilor este completată de bogaţia vegetaţiei alpine (care le imprimă nuanţe extrem de variate de la un sezon la altul), de multe specii de plante: 3500 de specii de plante cunoscute dintre care multe ocrotite de lege cum ar fi: - Taxus Bcata ( Tisa ) - Pinus Mugo ( Jneapanul ) - Leontopodium Alpinum ( Floare de colt), garofiţa, orhideea. Numeroase poteci turistice trec prin aceste rezervaţii, prilej de a admira cadrul natural, vegetaţia şi uneori fauna acestor locuri .