Municipiul Chișinău

Caracteristici generale ale Municipiului Chișinău

Așezarea geografică

- zona de timp: +3 ore în raport cu Grinvici

- coordonate geografice: 47°2′ latitudine nordică și 28°50′ longitudine vestică

- structura geologică: Orașul se află în partea centrală a unei structuri geologice din sud-estul Europei, a cărei bază este formată din plăci de granit și gnaisuri, dispuse la o adâncime de cca. 1150 m sub nivelul mării. Partea superioară a secțiunii geologice a acestei structuri este reprezentată de roci sedimentare. În secțiunea erozică apar numai argile, nisipuri și piatră calcaroasă. De la nord la sud orașul este intersectat de un strat de recife mediosarmatice. Straturile argilo-nisipoase, prezente pe întreg teritoriul orașului, au o adâncime de la 2 până la 30 m. Pe pantele văii râului Bâc se găsesc terase aluviale cu lățimea de până la 1,3 m. Perturbări tectonice neînsemnate au fost înregistrate în partea de nord-vest a orașului.

- forma de relief: Teritoriul municipiului și al periferiilor lui este împărțit în două zone: de vest și de sud, care țin de zona Colinei Codrilor, reprezentate de cumpene înguste ale apelor și de pante de teren alunecător și, de asemenea, de sectoarele de est și de nord ce se mărginesc cu Câmpia Nistrului. O componentă importantă a reliefului chișinăuean o constituie valea Bâcului și pantele ei dezmembrate. Partea cea mai mare, de pe malul drept al Bâcului, ocupă trei terase străbătute de câteva vâlcele. Zona de nord-vest și parțial cea de vest sunt despărțite la centru de valea îngustă a râulețului Durlești.Orasul este amplasat pe o margine a pantei de sud-est a Podisului Central al Moldovei si este strabatut de riurile Bic si Isnovat.

- clima: Clima Chișinăului este temperat continentală. Iarna este blândă și scurtă, iar vara călduroasă și de lungă durată. Temperatura medie este de 20,5 °C, iar cea maximă absolută 39 °C, în iulie și august. Temperatura minimă absolută a fost de -32 °C, în februarie.

Umiditatea relativă medie anuală a aerului este de 71%, maxima înregistrându-se în decembrie, iar minima în mai.

- structura solului: Solurile Municipiului Chișiău sînt reprezentate de provincia predunăreana de stepă cu cernozeomuri tipice slab humifere și carbonatice.

- bogățiile minerale: Pe teritoriul Chișinăului și în împrejurimele lui se află numeroase zaăcăminte de materiale de construcții: calcar, piatră de construcție, argilă, nisip, pietriș. Sunt exploatate 5 zăcăminte de piatră și de var stins: la Cricova, Mileștii Mici, Chișinău, Făurești, Goian. Cărămida și țigla se produc din materia primă extrasă la carierele din Bubuieci și Mileștii Mici, iar nisip, pietriș și prundiș – la Cobușca și Vadul lui Vodă. Rezervele de ape subterane ale Chișinăului permit aprovizionarea partială a municipiului cu apa potabilă. Din cantitatea totală de apa folosită de chișinăuieni, cca 20 la sută revin apelor subterane. În straturile acvatice sarmatice sunt și ape minerale.

-

- flora: Orașul Chișinău este considerat unul din cele mai verzi orașe din Europa. Flora este reprezentată de peste 50 de specii de arbori si arbuști, dintre care: castan, salcie, mesteacan, plop, arțar, tei, frasin de munte, molid și altele, iar din speciile rare: cedru, bunduc canadian, wisteria.

- fauna: Pe teritoriul Chișinăului au fost înregistrate 27 specii de mamifere, 75 specii de păsări și 14 specii de reptile și amfibii. Dintre mamifere se întâlnesc mai des cârtițele, aricii, șoarecii-de-câmp, liliecii, diferite rozătoare, veverițele s.a. Dintre animalele răpitoare pot fi enumerate nevăstuicile, dihorii, jderii. Își fac cuib 53 specii de păsări, altele sunt migratoare, celelalte obișnuiesc să rămână numai în timpul iernii. În ultimii ani a sporit considerabil numărul porumbeilor de pădure, lăstunilor, graurilor, vrăbiilor, iar numărul mare de păsări a dus la formarea coloniilor de grauri și ciorilor-de-câmp, care, de la începutul anilor '60, iernează an de an la Chișinău. Componența reptilelor și amfibienilor nu este prea bogată. Cel mai des sunt întâlnite șopârlele, șerpii, broaștele, broaștele de râu, broaștele țestoase. În lacul Valea Morilor (fostul lac al Comsomolului) și în cel de la Ghidighici au fost numărate cca 20 specii de pești. Se întâlnesc diferiți fluturi și gândaci

Structura administrativă a mun. Chișinău

Din punct de vedere administrativ, municipiul Chişinău include 35 localităţi şi are o suprafaţă totală de 573.4 km2. Mediul urban cuprinde o suprafaţă de 140.1 km2 şi include mun. Chişinău şi oraşele Sîngera (cu 2 localităţi în componenţă), Durleşti, Vatra, Codru, Vadul lui Vodă şi Cricova. Mediul urban este divizat în 12 comune şi are o suprafaţă de 433.3 km2. În limitele comunelor se află 26 localităţi.