Masivul Rodnei

Cuprins referat Cum descarc?

I. INTRODUCERE
II. ISTORICUL CERCETARILOR
III. POZITIA GEOGRAFICA SI LIMITE
IV. STRUCTURA GEOLOGICA
V. RELIEFUL. Efectele create de litologie in caracterele reliefului
VI. HIDROGRAFIA
VII. CLIMA 
VIII. SOLURILE
IX. FAUNA SI VEGETATIA
X. CONCLUZII


Extras din referat Cum descarc?

I. INTRODUCERE
Cei mai impunatori si cu altitudinea cea mai mare dintre toate masivele cristalino-mezozoice ale Carpatilor Orientali, Muntii Rodnei se intind pe un spatiu vast, de peste 1 000 km2, intre vaile Salauta, Somesu Mare si Depresiunea Maramuresului. Marea diversitate de forme de relief prezinta atit culmea principalaorientata pe directia vestest, intre pasurile Setref (818 m) si Rotunda (1 271 m), cu urme ale glaciatiunii cuaternare, virfuri semete, povirnisuri etc. , cat si cele doua flancuri asimetrice, unul scurt, spre nord, si altul prelung, spre sud, puternic fragmentat de o bogata retea hidrografica. Asimetria flancurilor scoate pregnant in evidenta succesiunea de culmi desprinse de o parte si de alta a marei dorsale, din care se detaseaza numeroase virfuri ce depasesc 2000 m : Pietrosu 2 303 m, Rebra 2 22l m, Buhaiescu 2 066 m, Repedea 2 074 m, Negoiasa Mare 2 041 m, Puzdrele 2 188 m, Varful Laptelui 2 172 m, Galatiu 2 048 m, Gargalau 2 158 m, Varful Omului 2 134 in, Ineu 2 279 m etc.
Cea mai mare parte a Muntilor Rodnei este alcatuita din sisturi cristaline, seriile de Bretila, de Repedea si de Rebra, acei din urma alcatuind pinza de Rodna, unde sisturile cristaline sunt formate din gnaise, sisturi, amfibolite, dolomite, calcare etc. Depozitele cretacice si paleogene, alcatuite din gresii, conglomerate, calcare, marne etc., inconjoara cristalinul Rodnei ca un briu aproape continuu. Rocile vulcanice neogene (riolite, dacite si andezite) prezente pe flancul sudic, sunt importante din punct de vedere economic, de ele fi legate mineralizarile si, in special, sulfurile metalice aflate in exploatare.
Fig. 1Muntii Rodnei
II. ISTORICUL CERCETARILOR
In Muntii Rodnei studiile geografice au fost precedate de cele geologice, acestea reprezentand primii pasi in cunoasterea geologiei si geografiei acestor munti. Interesul pentru alcatuirea geologica a acestor munti a fost provocat de intensificarea exploatarilor metalelor neferoase de aici.
Dintre cei care si-au adus contributia in acest domeniu, lui P. Von Partsch ii revine meritul de a fi primul, care, in 1826, a informat asupra structurii geologice a acestor munti, identificand in cuprinsul lor o masa cristalina centrala, inconjurata de depozite tertiare si strabatuta de roci eruptive noi.
In 1860, Ferdinand von Richthofen, a distins in cristalinul acestor munti prezenta gnaisului, micasisturilor, cuartitelor si a calcarelor cristaline. El observa ca aceste roci au o pozitie cvasiorizontala, cel mult usor inclinata. In aceeasi perioada, prin studiile lui Fr. Von Posepny (1864) este cunoscuta in detaliu structura geologica a acestei zone. 
Cu A. G. Primcs (1887) si cu Hugo von Zapalowicz (1886), studiile geologice asupra Rodnei intra intr-o noua faza, cea de clasificare. Astfel, primul imparte rocile cristaline ale acestor munti in trei grupe, iar al doilea in cinci: trei zone de sisturi cristaline (inferioara, medie si superioara), separate intre ele de doua zone de calcar cristalin. Zonele de calcar fiind mai rezistente la eroziune decit cele de sisturi sint mai evidente in relief. Pentru Zapalowicz, orizonturile de calcar constituie orizonturi reper. El este primul care redacteaza si o harta geologica in culori (1 : 100 000), care cuprinde Muntii Maramuresului si partea de nord a Rodnei. De asemenea, recunoaste orientarea NVSE a orizonturilor de sisturi si identifica primele cute. Pe linga toate acestea, incearca sa stabileasca si virsta sisturilor cristaline, pe care le considera in mare parte paleozoice. 
Mai tirziu (1907), P. Rozloznik in studiul asupra geologiei din imprejurimile Rodnei Vechi (interesul pentru minereuri), identifica si alte categorii de roci, dar clasificarea ramine aceeasi, ca la Zapalowicz.
In 1927, Max Eeinhard si I. Atanasiu aduc un nou punct de vedere. Ei impart sisturile cristaline in doua grupe : grupul I, cu crista-linitate mai mare (mezozona), constituit din granodiorite cu cuvertura lor de contact; grupul II, cu cristalinitate slaba (epizona), alcatuit din sisturi sericito-cloritoase, filite, cuartite, calcare cristaline etc., strabatut de mase granodioritice ale grupului I. 
Popescu-Voitesti (19291930) emite ideea ca se gasesc in pozitie anormala. Grupul I, cu cristalinitate mai mare, incaleca peste grupul II, cu cristalinitate mai mica. Grupul I alcatuieste o pinza, pe care P o p e s c u-V o i t e s ti o numeste transilvana, iar grupul II, care serveste ca autohton pentru pinza transilvana, alcatuieste si el o pinza, pinza bucovinica.


Fisiere in arhiva (1):

  • Masivul Rodnei.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* La pretul afisat se adauga 19% TVA, platibil in momentul achitarii abonamentului / incarcarii cartelei.

Hopa sus!