Maramureșul istoric

Cuprins referat Cum descarc?

I. Descriere
1. Localizare
2. Denumire. Istoric
3. Cadrul natural 
3.1 Apele
3.2 Muntii
3.3 Flora si fauna
4. Suprafata (areale urbane)
5. Activitati economice
5.1. Ramuri industriale importante
5.3. Activitatea de investitii si constructii
5.3. Agricultura si silvicultura
6. Populatie. Cultura. Mestesuguri traditionale
6.1. Populatia
6.1.1 Dacii. Romanizarea
6.1.2 Feudalismul. Regalitatea ungara. Rutenii
6.1.3 Imperiul Austriac. Diversitatea etnica
6.1.4 Maramuresenii astazi
6.2 Cultura
6.3 Mestesuguri traditionale 
II. Turismul
1. Potentialul turistic
2. Mod de promovare
3. Infrastructura, cai de acces 
4. Spatii de cazare si servicii
5. Arhitectura (arhitectura vernaculara)

Extras din referat Cum descarc?

I. Descriere
1. Localizare
Maramuresul este o regiune geografica si etno-culturala aflata pe teritoriul Romaniei si Ucrainei, alcatuita din Depresiunea Maramuresului, aflata pe cursul superior al vaii Tisei, si versantii muntilor care o inconjoara: Muntii Oasului, Gutai, Tibles si Rodnei spre vest si sud, si Muntii Maramuresului la est si nord.
Limitele regiunii se situeaza intre paralela 47?33' N si 48?02' N (latitudine nordica) si intre meridianele 23?15' E si 25?03' E (longitudine estica). In lungime, intre Hust la Pasul Prislop sunt aproximativ 150 km iar largimea pe axa nord-sud de pana la 80 km.
Sudul acestei regiuni apartine, in prezent, Romaniei, constituind partea de nord-est a judetului Maramures, iar partea nordica, Maramuresul de Nord, este in estul regiunii Transcarpatia din Ucraina (raioanele Hust, Rahau si Teceu).
2. Denumire, istoric
Sapaturile arheologice atesta locuirea in Depresiunea Maramuresului inca din timpuri preistorice. Urme sigure din paleoliticul superior si neolitic au fost gasite in Tara Oasului si la sud de muntii Gutai. Din neolitic au mai fost gasite la Sighet, Campulung si pe malul stang al Izei, intre Rozavlea si Stramtura. Au fost gasite monede, vase si obiecte de provenienta greceasca si romana, ceea ce dovedeste legaturile comerciale si culturale cu civilizatiile mediteraneene, dar mai ales cu provincia romana Dacia. Desi regiunea a ramas in afara teritoriului cucerit de Imperiul Roman, dacii locali au primit influentele civilizatiei romane dar si a triburilor de goti, huni, gepizi, vandali si slavi.
Tara Maramuresului este atestata documentar pentru prima oara cu acest nume in 1199, in perioada expansiunii ungare in Transilvania. In acea epoca, exista populatie romaneasca in intreg Maramuresul, precum si in regiunile vecine, la vest, Ung, Bereg si Ugocea. Dupa 1688, Maramuresul a devenit parte a Imperiului Austriac, odata cu Transilvania, neavand loc si o unire religioasa cu Roma ca in Ardeal. Greco-catolicismul in Maramures a fost prezent prin apartenenta religioasa a romanilor la episcopia ruteana a Muncaciului, care a trecut la unire cu Roma odata cu celelalte episcopii din Galitia. Biserica ortodoxa a ramas prezenta pana spre sfarsitul secolului al XIX-lea prin cateva schituri care s-au afiliat staretiilor moldovene, indeosebi celei de la Putna.
Viata grea a taranimii inasprita prin obligatiile fiscale si militare introduse de stapanirea habsburgilor, a determinat aparitia cetelor de haiduci, mai ales in zonele muntoase din Fagaras, Apuseni si Maramures, cel mai de seama conducator al acestora fiind Pintea Viteazul (1670-1703), fiu de nobil roman din Tara Lapusului. 
Hotararea Adunarii Nationale de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 prevedea unirea cu Romania a intregului Maramures, dar diplomatii romani prezenti la Conferinta de Pace de la Paris din 1919 s-au limitat la a sustine doar frontiera pe Tisa (trasata in 1916) si, astfel, partea nordica a Maramuresului a fost atribuita Cehoslovaciei. Ca urmare a sprijinului acordat de armatea romana Cehoslovaciei pentru blocarea ofensivei Ungariei bolsevice din anul 1919, inspre Slovacia, pentru o scurta perioada de timp, in intreg Maramuresul, la intelegere cu autoritatile tanarului stat cehoslovac, a fost instalata administratia militara si civila romaneasca. Insa aceasta intelegere nu a mai fost ratificata si, in 1920, s-a revenit la frontiera de pe Tisa. Partea de nord a Maramuresului (6.873 km patrati) a fost integrata in Rutenia carpatica din statul Cehoslovacia, teritoriu care, in 1939, a fost ocupat de Ungaria si, in 1944, de Uniunea Sovietica. Din 1991, nordul Maramuresului apartine Ucrainei. Partea de sud a Maramuresului (3.381 kmp), devenit judetul Maramures (interbelic), a stat sub ocupatie maghiara intre 1940-1944 si a revenit Romaniei. Intrucat partea romaneasca, cam o treime din Maramuresul istoric, ramanea regiune prea mica si izolata geografic, in 1968 i s-au adaugat cateva regiuni apropiate prin traditii si legaturile dintre oameni, pe care, de altfel, le stapanisera si urmasii lui Dragos Voda, anume Tara Lapusului, Tara Chioarului si partea rasariteana din Tara Codrului, constituind judetul Maramures actual.
Colectivizarea agriculturii din perioada comunista a avut o amploare redusa in Maramures, din cauza conditiilor de relief si clima. Judetul Maramures s-a dezvoltat bine din punct de vedere economic pe seama industriei extractive si de prelucrare a minereului, dar si a exploatarilor forestiere. Turismul a fost si el un domeniu care s-a dezvoltat promitator, beneficiind de potentialul zonei.
In prezent, aproximativ 34.000 de ruteni locuiesc in Maramuresul romanesc si 45.000 de romani in Maramuresul de Nord, legaturile cu conationalii fiind acum posibile pentru toti prin podul rutier Sighet-Ocna Slatina (Solotvino) si podurile feroviare de la Valea Viseului si Cimpulung la Tisa.
Odata cu decaderea industriei miniere dupa 1989 si a industriilor de prelucrare a minereului si a constructiilor de masini care depindeau de aceasta, urmata de reducerea drastica a exploatarilor forestiere, maramuresenii au plecat la munca in tari vest-europene.
Turismul ar fi putut asigura o alternativa de lunga durata pentru o parte din forta de munca locala, beneficiind de potentialul turistic al zonei, de frumusetile naturale si de traditiile si istoria zonei. Cu exceptia micilor pensiuni particulare, asteptarile in acest sens nu s-au concretizat, din cauza slabelor resurse financiare pe plan local, dar mai ales a politicii inconsecvente duse de autoritati.

Fisiere in arhiva (1):

 Maramuresul istoric.docx

Bibliografie

-  Monografia judetului Maramures
-  Website-urile institutiilor de cultura si al altor institutii din Maramures
-  Turismul rural in Maramures (Teza de doctorat) - Simion Simona Alina